Raul, Ferrari-ul fotbalului mondial

Raul Gonzalez implineste astazi 40 de ani. Cu aceasta ocazie, va invit sa ne reamintim de legendarul septar al lui Real Madrid.

Niciun fotbalist, niciun antrenor şi niciun preşedinte nu s-a putut identifica mai bine cu Real Madrid precum Raul Gonzalez Blanco, supranumit Raul Madrid tocmai datorită faptului că a reprezentat cel mai bine valorile celui mai galonat club din lume. Cel mai cunoscut număr 7 din istoria Realului a petrecut nu mai puţin de 16 ani pe Santiago Bernabeu, perioadă în care a marcat 323 de goluri în 741 de meciuri şi a cucerit de trei ori trofeul Champions League, şase titluri în Primera Division, două Cupe Intercontinentale, o Supercupă a Europei şi patru Supercupe ale Spaniei. Este al doilea golgeter all-time din istoria clubului şi deţine recordul de partide în tricoul blanco. A fost de două ori golgeterul campionatului Spaniei, tot de două ori a fost cel mai bun marcator al sezonului în UEFA Champions League şi în 1998, a fost desemnat jucătorul finalei Cupei Intercontinentale dintre Real şi Vasco da Gama. Până în 2014, a fost cel mai prolific marcator al tuturor timpurilor în cupele europene, fiind depăşit doar de oamenii-record, Cristiano Ronaldo şi Lionel Messi, la fel cum a deţinut şi recordul de goluri la naţionala Spaniei, 44 în 102 meciuri disputate între 1996 şi 2006, până să fie întrecut de David Villa, în 2011. Singurele sale neîmpliniri sunt legate de faptul că nu a mai apucat epoca de aur a Furiei Roja şi că nu a cucerit vreodată Balonul de Aur, deşi mereu i se spunea că este suficient de tânăr şi că are tot timpul să câştige şi el trofeul. Ironia destinului a făcut ca tocmai după ce nu a mai fost convocat la națională, Spania să cucerească de două ori titlul european și să devină și campioană mondială, în 2010. Una dintre marile sale calități este şi că în 17 ani ca jucător profesionist, nu a primit vreodată cartonaşul roşu! Pentru toate aceste performanţe uluitoare, Raul a fost supranumit de fostul său coleg de la Real Madrid, Fernando Hierro, „Ferrari-ul fotbalului mondial”.

Născut pe 27 iunie 1977 la Madrid, lui Raul Gonzalez Blanco i-a fost predestinat să fie o legendă a clubului blanco, fie şi dacă ne luăm după al doilea său nume, care-i aparţine mamei lui, ca şi cum ar avea sufletul alb pe viaţă. Și asta deşi, iniţial, el a început fotbalul în 1990 la grupele de copii ale marii rivale a Realului, Atletico. Numai că în vara anului 1992, şcoala de fotbal a lui Atleti a fost închisă din cauza problemelor financiare şi aşa Raul a ajuns la Real Madrid. Peste numai doi ani, îşi începea cariera de profesionist la echipa a treia a madrilenilor, unde a marcat 13 goluri în şapte partide, atrăgându-i atenţia lui Jorge Valdano, antrenorul echipei de seniori a Realului. Pe 29 octombrie 1994, Raul devenea, la 17 ani şi 124 de zile, cel mai tânăr debutant în tricoul Realului, într-un meci disputat în deplasare cu Real Zaragoza. Peste doar o săptămână, la primul meci de pe teren propriu, tocmai în faţa lui Atletico, Raul a marcat primul său gol, iar la finalul stagiunii, a adunat nouă reuşite în 28 de partide. De aici încolo, a început drumul său spre intrarea în legendă şi spre atingerea unor alte borne foarte importante. Aclamat în Spania, a cucerit Europa, el fiind primul jucător care marchează în două finale de Champions League, în 2000 şi 2002, record egalat ulterior de Samuel Eto’o şi Lionel Messi. Ca un semn al destinului, ultimul său meci la Real a avut loc tocmai pe La Romareda, la un meci cu Zaragoza, exact pe arena unde şi făcuse primii paşi în Primera Division, pe 24 aprilie 2010, când a şi marcat pentru ultima oară în tricoul "galacticilor".

După Real Madrid, viaţa nu s-a încheiat pentru Raul Gonzalez, care a plecat în Germania la Schalke 04. Și aici a rămas o maşină de înscris goluri, cu 28 de reuşite în 66 de meciuri, cucerind o Cupă şi o Supercupă a Germaniei. În primăvara lui 2012, după expirarea celor doi ani de contract cu Schalke, Raul a semnat cu gruparea Al Sadd, unde a jucat până în 2014, când şi-a anunţat oficial retragerea. A revenit, însă, pe gazon în Statele United, în octombrie 2014, ajutând-o pe New York Cosmos să cucerească titlul de campioană în Major League Soccer, după care a pus punct definitiv fotbalului. Cu echipa naţională a Spaniei, Raul Gonzalez a participat la trei turnee finale de Cupă Mondială şi la două de Europene, asta după ce mai bifase şi prezenţa la Mondialul sub 20 de ani din 1995, când a terminat pe locul al patrulea. Ultimul său meci pentru Spania a avut loc în septembrie 2006 în eşecul, 2-3, în faţa Irlandei de Nord.

Eternul număr şapte al Realului a fost un exemplu de fair-play prin efortul maxim pe care-l depunea în fiecare partidă, indiferent de adversar. Raul Gonzalez a fost, pur şi simplu, un model pentru orice persoană care doar a visat că vrea să devină fotbalist.