Federaţia Internaţională de Atletism (IAAF) s-a declarat, pe site-ul său, "profund întristată" de decesul româncei Iolanda Balaş-Soter, dublă campioană olimpică la săritura în înălţime.

Alături de cele două titluri olimpice şi de cele 14 recorduri mondiale stabilite, Iolanda Balaş a fost neînvinsă aproape 11 ani, reuşind 140 de victorii consecutive, aminteşte IAAF.

Născută la Timişoara în 1936, Iolanda Balaş a fost descoperită de Luisa Ernst, o fostă săritoare în înălţime. Ea a început să concureze la începutul adolescenţei şi curând a îmbunătăţit procedeul numit "foarfecă".

Balaş a stabilit primul său record mondial la vârsta de 19 ani, în vara lui 1956, cu 1,75 m. În acel an, ea a ocupat locul 5 la Jocurile Olimpice de la Melbourne.

În 1957, pentru Balaş a început seria celor 140 de concursuri câştigate. În 1958, ea a sărit 1,83 m, iar în vara aceluiaşi an a câştigat primul din cele două titluri europene din cariera sa.

Românca a obţinut aurul la Jocurile Olimpice din 1960, cu un nou record olimpic, 1,85 m, la un singur centimetru de recordul său mondial. A doua clasată a încheiat la distanţă de 14 cm, cea mai diferenţă înregistrată vreodată la un concurs de anvergură în această probă.

În 1961, Balaş şi-a îmbunătăţit de patru ori recordul mondial, culminând cu o săritură de 1,91 m la Sofia, pe 16 iulie. Acest record a fost doborât de-abia în 1971.

Al doilea său aur olimpic a venit la Jocurile din 1964 de la Tokyo, cu un rezultat de 1,90 m, înainte ca ea să aibă trei încercări eşuate la 1,92 m, ceea ce ar fi însemnat un nou record mondial.

În anul 2000, revista americană Track and Field News a votat-o pe Balaş cea mai bună săritoare în înălţime din secolul 20.

Balaş s-a retras în 1967 s-a căsătorit cu fostul său antrenor Ioan Soter. Ea a predat educaţia fizică la Bucureşti şi a fost preşedintele Federaţiei Române de Atletism între 1988 şi 2005.

În 2012, ea s-a numărat printre primii sportivi incluşi în IAAF Hall of Fame.

Amintită şi în presa internaţională

Iolanda Balaş-Soter a fost prima femeie campioană olimpică a sportului românesc, remarcă Associated Press, care anunţă decesul legendei atletismului, vineri, la vârsta de 79 de ani, din cauza unor complicaţii gastrice.

Associated Press citează Federaţia Română de Atletism, care a anunţat că Iolanda Balaş a decedat la spitalul Elias din Bucureşti.

Balaş a fost dublă medaliată cu aur la Jocurile Olimpice, prima oară la Roma, în 1960, a doua oară la Tokyo, în 1964.

Primul record mondial al Iolandei Balaş, de 1,75 m, a fost stabilit în 1956. În 1961, ea a dus recordul mondial la 1,91, performanţă ce nu a fost depăşită decât după zece ani.

Iolanda Balaş s-a retras din activitatea competiţională în 1967, iar mai târziu, timp de mai bine de zece ani a fost preşedinte al Federaţiei Române de Atletism.

A murit, vineri, la vârsta de 79 de ani, regina săriturii în înălţime, românca Iolanda Balaş, dublă campioană olimpică în această probă, scrie AFP, care preia o declaraţie dată pentru AGERPRES de preşedintele Federaţiei române de atletism, Ion Sandu: Iolanda Balaş a fost cea mai mare atletă română şi unul din cei mai mari 20 de sportivi din lume din toate timpurile".

Balaş, care a dominat cu supremaţie săritura în înălţime feminin între 1957 şi 1967, a câştigat prima sa medalie de aur la Campionatele europene din 1958, cu o săritură de 1,77 m. Trei ani mai târziu, la Jocurile Olimpice de la Roma, ea trece peste ştacheta înălţată la 1,85 m, cu 14 cm mai mult decât medaliata cu argint, poloneza Jaroslawa Jozwiakowska, rememorează AFP.

Românca, având 1,85 m înălţime, îşi apără cu succes titlul olimpic în 1964 la Tokyo, depăşind-o cu 10 cm pe australianca Michele Mason-Brown, cu o săritură de 1,90 m. Balaş va câştiga nu mai puţin de 140 de victorii consecutive şi va îmbunătăţi de 14 ori recordul mondial, rămânând neînvinsă timp de 10 ani cu recordul pe care l-a stabilit în 1961 - 1,91 m.

Ea se retrage în 1967 din cauza unei rupturi la tendonul lui Ahile, un traumatism care a făcut-o să sufere toată viaţa. Devenită antrenor şi preşedinte al FRA, Balaş a fost decorată în 2000 de fostul preşedinte român Ion Iliescu şi în 2010 de fostul rege Mihai al României, adaugă AFP în comentariul său.