Lindstedt, mai câștigat decât Tecău?

După trei ani în care l-am susținut ca pe unul dintre compatrioții noștri, suedezul Robert Lindstedt nu va mai face pereche cu Horia Tecău. A fost o perioadă fructuoasă, cu multe titluri, meciuri pe muchie de cuțit și bineînteles trei vise frumoase la Wimbledon – încheiate cu o înfrângere în ultimul act. Însă întrebarea care se naște acum este: cine va avea mai mult de câștigat după schimbul de parteneri? Lindstedt sau Tecău?

Pentru asta trebuie să vedem cu cine se vor alătura în 2013: Max Mirnyi și Nenad Zimonjic. Îi dorim tot succesul din lume lui Horia, dar “Bestia” nu pare cea mai bună soluție la prima vedere. Existau și alți jucători foarte buni de dublu care nu aveau stabilit încă programul pentru sezonul viitor. Dintre soluțiile pe care le consider viabile primul nume care îmi vine în minte este cel al francezului Michael Llodra, care nu a avut niciun partener stabil în ultima jumătate a sezonului sau de ce nu chiar Nenad Zimonjic.

Probabil că nu voi fi pe placul multor cititori când spun că Lindstedt și Tecău trebuiau să o ia pe căi diferite încă de mai multă vreme. Frustrarea celui de-al treilea Wimbledon pierdut la mustață a zdruncinat mult din încrederea mutuală a cuplului, iar despărțirea părea inevitabilă.

Lindstedt sau Mirnyi?

Dacă analizăm calitățile lui Lindstedt și Mirnyi, reiese un mic avantaj pentru suedez. Ambii servesc foarte bine, probleme intervin în jocul la fileu la amândoi, însă la retur nordicul are un mare plus. La care putem să adaugăm mobilitatea din teren, mult sportită față de cea a bielorusului.

Mirnyi este un jucător imens, atât la propriu, cât și la figurat, însă odată cu trecerea anilor a început să nu mai inspire același sentiment de frică în rândurile adversarilor.

În comparație de noi parteneri, Zimonjic este o soluție mult mai bună. Ar fi fost atât pentru Horia, cât mai ales este pentru Lindstedt. Suedezul s-a mișcat repede și a reușit să-l convingă pe sârb să i se alăture, chiar dacă alte nume importante ar fi vrut să facă pereche cu nativul din Belgrad. Cu un joc complet, atât la serviciu cât și la retur, Zimonjic a făcut performanțe notabile cu toți partenerii lui de-a lungul timpului. Iar în primul turneul jucat alături de Lindstedt, la Stockholm, în warm-up-ul sezonului următor – cuplul suedezo-sârb a jucat finala, pe care a pierdut-o dramatic după ce a ratat 4 mingi de meci.

Așadar, semne bune anul are, cel puțin pentru Robert Lindstedt. În schimb nu se știe ce va fi cu “fratele” lui, Horia. Fără meciuri împreună cu Mirnyi, dar cu un foarte mare respect pentru colegul său de la Bredenton, Tecău va trebui să ducă greul noului parteneriat. Precum s-a văzut și la Londra, „Bestia” se mișcă din ce în ce mai greu, ajunge tot mai rar la mingile care aterizează la mai mult de un metru de el și procentajele la retur sunt mult sub nivelul unui jucător de Top 10.

Mesajul meu pentru Horia este „Fii tu Bestia!!!” și demonstrează tuturor scepticilor, inclusiv subsemnatului, că greșesc atunci când consideră că parteneriatul cu Mirnyi nu a fost cel mai nimerit după despărțirea de Robert Lindstedt.