VIDEO EXCLUSIV Alexandru Păun, de la CFR: ”Dacă nu eram fotbalist, mi-ar fi plăcut să fiu actor de comedie”

• Fotbal, Liga 1: Botoşani - Craiova (duminică, ora 18:00, Digi Sport 1) şi FCSB - Poli Iaşi (duminică, ora 21:00, Digi Sport 1)

• Champions League, play-off, manşa tur: CFR - Slavia Praga (marţi, ora 22:00, Digi Sport 1)

Adrian Alexandru-Păun este cel mai interesant nume propus de CFR Cluj pentru fotbalul românesc în ultimii ani. La 20 de ani, e golgheterul naționalei de tineret, cu trei reușite în trei meciuri, și om de bază la fosta campioană a României.

Dacă cei mai mulți jucători din Liga 1 se referă la insolvență cu ”din cauza”, Păun folosește ”datorită”. E conștient că doar așa au putut el și alți fotbaliști tineri să joace mai mult în campionatul României. E pus pe glume, râde mai tot timpul și i-ar fi plăcut să fie actor de comedie. Dar și plânge la filme. Are modele atipice, Claudiu Răducanu și Alexandre Pato, recunoaște că suferă și el de problema la modă fotbalului nostru, faza defensivă, dar marchează goluri după care e felicitat inclusiv de adversari. Azi a jucat împotriva lui Dinamo, singura echipă neînvinsă din Liga 1.

Digi Sport: Alex, ești din Drăgășani, cum ai ajuns la CFR Cluj?
Adrian Alexandru-Păun: În primul rând, nu Alex. Ci Adrian (râde). Adrian e numele mic, Alexandru și Păun sunt numele de familie. Am două. Nu știe multă lume și se face confuzie. Dar, ca să răspund la întrebare, m-a adus domnul Răzvan Zamfir. M-a urmărit la meciuri în Drăgășani și mi-a propus să vin la Cluj. Cum fratele meu era deja acolo, s-a nimerit la fix. La început am fost atacant central, dar mai mulți antrenori mi-au spus că am viteză și că ar fi mai bine să joc în bandă. Așa am ajuns pe postul de acum, mijlocaș stânga, care cred și eu că mi se potrivește mai bine.

La prima echipă cum ai făcut pasul?
Îmi aduc aminte că prima oară am fost luat în cantonament la 15 ani. Alin Minteuan era antrenor. Am fost impresionat… Erau jucători mari la CFR atunci, Panin m-a ajutat mult să mă acomodez.

”Idolul copilăriei mele a fost Claudiu Răducanu”

Cine era fotbalistul tău preferat când erai mic?
Idolul copilăriei mele a fost Claudiu Răducanu de la Steaua. Era un atacant pur sânge. Și apoi Adrian Mutu de la echipa națională. Acum, modelul meu de jucător e Alexandre Pato. Mă uit noaptea, când am timp, pe Digi, la meciurile din Brazilia special pentru el. Îmi place de el de când juca la AC Milan, echipa mea favorită. Acesta e și visul meu, să ajung să joc la un moment dat la Milan.

Care a fost cel mai greu moment de până acum pentru tine?
Mi-a fost greu la 13 ani, când am plecat de lângă mama. Și ei i-a fost foarte greu să rămână singură atunci și să mă trimită și pe mine departe de casă la o vârstă fragedă. Dar cel mai greu a fost când tatăl meu a murit când aveam 5 ani. A fost o tragedie. Chiar dacă nu-mi aduc aminte prea multe, îl port cu mine în suflet și de fiecare dată când am vreo reușită mă gândesc la el.

Cum te-ai împăcat cu școala?
Mama întotdeauna mi-a spus: ”Fără carte nu se poate. Dacă vrei să nu avem discuții, trebuie neapărat să te ții de școală. Dacă nu, nu te las la fotbal”. M-a cam șantajat (râde). Dar mi-a ajutat lucrul acesta în viață și mă bucur că am ascultat-o.

Și, dacă nu ai fi reușit cu fotbalul, ce crezi că ai fi devenit?
Îmi place foarte mult actoria. Cred că aș fi învățat și aș fi mers la o facultate la care să devin actor. Bine, actor de comedie… Nu mă gândesc că aș fi devenit vreun Brad Pitt (râde). Sunt un tip care glumește mereu și face glume.

Spune-ne ceva ce nu știm despre tine.
Îmi place să dorm foarte mult (râde). Cine nu știe, o să afle acum. Îmi place somnul la nebunie. Și filmele. Cred că merg la cinema cel puțin o dată pe săptămână. ”Lovitură de stânga” mi-a plăcut cel mai mult în ultima vreme, chiar m-a impresionat, mi-au dat lacrimile.

Cum te-ai caracteriza în câteva cuvinte?
Cred că sunt un tip mai emotiv și sensibil, așa am fost de când eram mic. Modest, cu capul pe umeri, amuzant, care face lumea să râdă. Îmi place să comunic mult, sunt un tip vorbăreț, îmi place să interacționez cu oamenii.

”E păcat că doar datorită insolvenței pot și jucătorii tineri să evolueze mai mult în Liga 1”

Cum e fotbalistul Păun?
Viteza și tehnica cred că sunt calitățile mele.

Și minusuri?
Mai ales în defensivă mai am de muncă.

De ce? Nici tu nu faci faza defensivă?
Nu, nu e vorba de asta. Dar stau prost uneori în teren. Tactic mai am de lucrat. Ba strâng prea puțin, ba prea mult. Mai am de învățat la aspectul ăsta.

Cum e să joci la o echipă în insolvență?
Pentru mine nu e o problemă. Avem salariile la zi, totul e ok. Doar la finalul campionatului, cum am terminat anul trecut pe locul 3, e frustrant. Pentru că nu joci în Europa. Dar să știi că pe mine m-a ajutat insolvența. Pentru că nu mai sunt atât de mulți bani în club și, automat, nici jucători de mare valoare, am putut și eu să joc mai mult. E păcat că doar așa putem noi, tinerii, să evoluăm la echipele noastre în România.

Cine ți se pare cel mai bun jucător din Liga 1?
De Camora îmi place cel mai mult. E un jucător extraordinar, cu evoluții constante. Și de la Steaua, Nicușor Stanciu. La Dinamo – Stelian Filip. Și Budescu, bineînțeles, să nu uităm de el.

Care au fost fundașii cu care ai avut cele mai tari dueluri?
Cu Săpunaru și Papp am avut meciuri grele de tot (râde).

”M-a felicitat și un jucător armean după gol”

Ai reușit o fază senzațională la primul gol din Armenia al naționalei de tineret.
Pur și simplu a fost o strălucire de moment, așa am hotărât în acea clipă. Am vrut să dau la poartă după ce am driblat câțiva adversari, iar că s-a dus în vinclu… cu atât mai bine. M-au felicitat și din echipa adversă la final (râde). Un jucător armean mi-a spus: ”Incredible goal, my friend!”.

Cu Bulgaria ce s-a întâmplat?
Cred că a fost o lipsă de atitudine a noastră, i-am tratat de sus. După meciul câștigat cu 3-0 cu Armenia, cred că i-am luat puțin de sus, am intrat pe vârfuri. Cred că Bulgaria nu e mai bună ca noi, dar lipsa de atitudine… Pur și simplu, am crezut că meciul e câștigat înainte să intrăm pe teren, doar vor trece cele 90 de minute și vom câștiga. Nu a fost așa…

La echipa națională mare te gândești?
Normal că mă gândesc. Dar cred că, deocamdată, e ceva prea mult pentru mine.

Vine meciul cu Dinamo acum. Cine te-a impresionat de la ei?
Cei doi atacanți au dat goluri importante și trebuie să fim atenți în special la ei. Dinamo e neînvinsă și asta ne motivează suplimentar. Avem o echipă bună și cred că putem să le provocăm prima înfrângere.