Video Exclusiv Adrian Cristea, la Interviurile Digi Sport. ”Borcea a avut succes mai mare la fete decât mine”

• SuperLiga: FCSB - Botoșani, luni, 21:30, DGS 1

• SuperLiga: U Cluj - UTA Arad, luni, 18:30, DGS 1

”Eu am fost sută la sută talent, zero la sută muncă”. Mai onest de atât nu se poate. Acum ceva ani, Adrian Cristea recunoștea chiar că, dacă ar fi făcut sacrificii, poate ar fi avut regrete că nu a reușit mai mult în fotbal. Dar așa... Oricum, relația lui cu fotbalul a fost parcă mereu una în care ”a tras” mai mult fotbalul. Iar talentul a părut uneori că mai mult l-a încurcat, l-a ținut prea mult captiv într-un domeniu cu care nu avea altceva în comun.

”Prințul” a fost, însă, un personaj special al fotbalului nostru. A fost de multe ori pe prima pagina a ziarelor cu alte relații decât cea cu fotbalul. A ținut întotdeauna la imaginea lui și spune că nu are nici măcar un trening în garderobă. Admite că e un introvertit și că nu îl afectează prea mult ce se întâmplă în jurul lui – Claudiu Niculescu spunea că va trăi 100 de ani la cât de liniștit e. Și recunoaște că nu-l mai recunosc tinerii pe stradă. Doar tații lor, cei care își aduc aminte că Adrian Cristea a fost cel mai talentat jucător din ultima echipă campioană a lui Dinamo.

DigiSport: Salut, Adi! Spune-ne, pentru început, cu ce te ocupi acum.
Sunt implicat cu un prieten care a adus o metodologie de antrenament în România, Coerver se cheamă. A fost inventată de Wiel Coerver, un antrenor olandez de acum 40 de ani.

Păi, și ce în constă?
În Europa e de 30 de ani, iar cel mai mare impact a fost în Japonia, unde sunt peste 100 de centre în care copiii se antrenează după această metodă. Noi am adus-o în România și încercăm să o implementăm în școlile de fotbal. Avem și cursuri pentru antrenori, să-i învățăm această metodă. Constă în primul rând în manipularea mingii.

Adică?
Așa îi spunem noi. Să controlezi foarte bine mingea și să te simți încrezător când ai mingea la picior. Asta dezvoltă și prima atingere, foarte importantă la noi. Dacă nu ai o primă atingere bună, e greu să ajungi fotbalist. Apoi trecem la schimbarea direcției, la stopuri și starturi, la fente. Încercăm să le explicăm copiilor fotbalul, să îl gândească. Mă gândeam și mă raportez la mine cum am crescut eu, pentru că mai mult jucam din instinct sau cum îmi venea mie pe moment, din talent. Nu ne explica antrenorul așa detaliat în sensul de ce trebuie să faci procedeul acesta aici, de ce trebuie să faci acțiunea asta aici, de ce trebuie să întorc jocul, ce se întâmplă dacă...

Dar antrenor la seniori sau să lucrezi la altă funcție, la un club de fotbal, nu ți-ai dorit?
Antrenor e greu. Am văzut că îți trebuie 6-8 ani până să ajungi antrenor cu toate licențele...

Fotbalul îl urmărești. Ce jucător din campionatul nostru îți place?
Cred că s-a schimbat fotbalul în ultimii 10 ani. A devenit foarte fizic. Acum trebuie să fii bun atlet și poți să ai o carieră bună. Drept exemplu, Campionatul Mondial, nu? Echipe mici, fără nume, cu jucători puternici fizic, care alergau, care băgau materiale, închideau spațiile și au scos niște rezultate.

Cîrjan suferă în duelurile unu la unu

Cum te-ai fi descurcat în fotbalul actual?
Nu știu ce să spun. Dar asta se antrenează, potența fizică. De asta spun că un minus al fotbalistului român este potența fizică. Și nu mă refer să alerge 20 de kilometri pe meci, ci atunci când pui piciorul în pământ, poate să vină și trenul și nu te dă la o parte. Asta înseamnă potență fizică. Ați văzut și în Europa, ne împinge unul un pic, pune unul mâna pe noi, suntem pe jos, iar arbitrul râde de noi că suntem numai pe jos.

Ți se pare mai greu în fotbalul de azi pentru fotbaliștii tehnici?
Acum, un jucător inventiv nu mai iese așa în evidență. Înainte, dacă aveai un jucător cu fantezie, care dădea o pasă decisivă, dribla, îți făcea diferența într-un meci.

Vezi vreun fotbalist din campionatul nostru care îți aduce aminte din punct de vedere al calităților cu Adrian Cristea?
La Dinamo, un jucător care mi-a atras atenția... cel care a crescut în Spania, Tarbă. Mi-a sărit în ochi, un stâng foarte bun, tehnică...

Cîrjan cum ți se pare?
Cîrjan n-are forța asta fizică de a dribla... nu duce duelurile unu contra unu. E un jucător inteligent, pasează bine, vede jocul, dar la unu contra unu are de suferit.

A fost sută la sută talent, zero muncă

Dinamo din prezent cu Dinamo de pe vremea ta...
Păi, de ce facem comparația asta?

Păi, pentru că tu ai făcut parte din echipa care a câștigat pentru Dinamo ultimul titlu, în 2007. Au trecut 20 de ani. Te gândeai atunci că pot trece atâția ani fără titlu pentru Dinamo?
Nu se gândea nimeni. OK, ai o perioadă, câțiva ani, dar 20 de ani să treacă să nu câștigi un titlu, o echipă ca Dinamo...

Câți ani vei avea la următorul titlu al Dinamo?
Sper să mai prind un titlu..

Cât la sută ai fost tu muncă și cât la sută talent?
Eu am făcut totul din talent. N-am muncit.

Nici 5% acolo?
Când te referi la muncă, ce înseamnă? Făceam antrenamentul 100%, dar nu eram genul care să lucrez și extra, să mai dau un plus. Totul din talent a fost la mine.

Dar care era, de exemplu, lucrul pe care ți-l reproșau cel mai des antrenorii?
Faza defensivă, probabil. Sau să fiu mai agresiv. N-am avut răutatea asta, de care e nevoie acum. E binevenită, e benefică.

A lucrat cu Marius Baciu la Chiajna

Top 3 antrenori alături de care ai lucrat.
M-am înțeles foarte bine cu Walter Zenga, chiar dacă a fost puțin la Dinamo. A fost genul de antrenor care mi-a oferit libertate în teren. Jucam un sistem 4-3-1-2, eu eram în spatele vârfului și aveam libertate. S-a văzut în perioada aia, cred că am avut gol sau pasă de gol la fiecare meci. Mircea Rednic, un alt om cu care m-am înțeles foarte bine, am câștigat titlul împreună. Al treilea, Marius Baciu, care e acum la FCSB, l-am avut la Chiajna. Nea Ando, el m-a adus la Dinamo de la Iași.

Spune-ne de Baciu. Ce fel de antrenor era?
Apropiat de jucători, vorbește cu jucătorii, atmosferă foarte bună, cred că poate să facă performanță dacă e lăsat să-și facă treabă și dacă e susținut.

Te-a surprins numirea lui la FCSB?
Nu mai antrenase de un timp, dar eu îl cunosc, e un băiat corect care spune lucrurile în față. A venit neașteptat, dar e șansa lui și îi doresc succes.

Dar la cum îl cunoști, cum vezi relația cu Gigi Becali?
Poate să se descurce, știe cum să vorbească cu Gigi Becali, cu MM.

La Dinamo, fiecare jucător era al unui acționar

Cum ai fost când ai venit de la Iași la Dinamo?
Îți dai seama, tânăr de la Iași, de la Moldova... Când vii la o echipă ca Dinamo, e o presiune pe tine.

De unde, că spunea Claudiu Niculescu că tu nu resimți presiunea și că o să trăiești 100 de ani.
Da, așa e, dar până te obișnuiești, până intri acolo în colectiv... m-a luat Florentin Petre, m-a introdus în vestiar, m-a prezentat acolo, dar e puțină emoție, îți dai seama, că vii la Dinamo, e un nume, un brand.

Dar apoi au trecut emoțiile, nu? Care e secretul acestei liniști interioare?
Păi, așa era și în joc, nu? Felul meu de a fi... nu am un secret, iau lucrurile așa cum sunt, încerc să nu mă stresez foarte mult.

Nu te afectează mai nimic?
Mă afectează, dar nu arăt, probabil. Sunt mai introvertit.

Cum era Dinamo pe vremea aceea cu atâția acționari? Erau mulți...
Erau vreo 6-7 atunci, dacă nu mai mulți. Nu știu dacă era bine sau rău. Cred că mai mult rău decât bine. Fiecare acționar avea acțiuni sau avea procent la jucători...

Și tu al cui erai?
Al clubului. Și eram cel mai... în minus. Mă trimitea la echipa a doua, pe Cătălin Munteanu la fel. De asta zic că nu era bine. Fiecare avea procent din jucători. Singurul care nu accepta aceste presiuni era Mircea Rednic. Țin minte că mereu ne spunea când aveam ședințe, avea vorba lui, ”dacă e să mor, mor pe mâna mea”. Cred că avea și el presiune atunci să mai bage un jucător, unul, altul, dar Mircea Rednic a fost antrenor cu coloană. Nu a făcut compromisuri.

Marius Niculae mânca mult usturoi

Cum era să fii coleg de cameră cu Marius Niculae?
Țin minte că mânca mult usturoi. Mânca foarte mult usturoi.

Îi ziceai? Mai deschideai geamurile?
Îi ziceam. E bun usturoiul, e sănătos, să nu se înțeleagă ceva greșit. Da, mai deschideam geamurile.

Dar cu cine te înțelegeai mai bine în teren?
Mi-a plăcut Claudiu Niculescu, ca vârf. Mi-a plăcut Bratu înainte să se accidenteze. Dar cel mai bun vârf, care mi-a plăcut mie, a fost Ionel Ganea.

De ce?
Număr 9 adevărat. Cel mai bun vârf pe care l-am avut coleg... număr 9, în sensul că era foarte puternic, dădea în fundași de săreau fundașii, nu sărea el... proteja foarte bine în fața porții, nu degeaba a jucat prin Germania.

Ce îți lipsea ca jucător? Și care era atuul tău principal?
Mi-a lipsit viteza de reacție un pic, zvâcul acela pe 2-3 metri. Mi-a lipsit răutatea de care vorbeam, să fiu mai rău.

A avut oferte din Germania

Dar crezi că dacă ai fi avut aceste lucruri, ai fi realizat mai multe în fotbal?
Mă luptam cu Messi și Ronaldo. Glumesc. Astea mi-au lipsit, nu știu dacă ajungeam mai departe sau făceam mai multe, dar astea mi-au lipsit.

Dar ce senzație ai când vezi că fotbaliști care aveau un talent mult mai mic decât al tău, au reușit lucruri mult mai importante în fotbal, atât sportiv, cât și financiar?
Se întâmplă. Am avut colegi de care te mirai că au ajuns la o echipă sau la alta. Sunt conjuncturi, situații și situații. Contează și oamenii pe care îi ai pe lângă tine.

Ai fost sfătuit greșit?
Am avut și oameni pe lângă mine... anturaje proaste, când eram tânăr. Contează să ai un anturaj bun. N-am avut nici impresar. Am avut și o situație, dau un sfat tinerilor fotbaliști, poate aude cineva, poate schimb destinul unui copil. Când m-a cumpărat Dinamo, a cumpărat vreo 50%. Cei de la Dinamo au avut 50-50 cu Iașiul. Asta m-a tras în jos foarte mult. Și de asta sfătuiesc tinerii fotbaliști, dacă se duc la un club, să se ducă 100%, ca să nu mai țină clubul respectiv procente. Am avut oferte când eram la Dinamo, când eram în perioada bună. Apărea prin ziare, îți dai seama. Cristea, interes, 3 milioane, 4 milioane... auzeau și ăia de la Iași. Cei de la Dinamo au încercat să le dea un ban. Cei de la Iași n-au acceptat. Și a trecut oferta.

Ce oferte?
Am avut oferte și din Germania atunci când eram la Dinamo, când am câștigat campionatul. Au fost oferte.

La Dinamo, mâncau merdenele înainte de antrenament

Pe lângă aceste conjuncturi negative, tu ce ai avea să îți reproșezi? Dacă te-ai întâlni acum cu Adrian Cristea de la 20 de ani, ce i-ai spune acum?
Cu mintea de acum, cu experiența de acum, aș face lucrurile altfel. Ca să ajungi fotbalist profesionist, să ajungi la un nivel bun, trebuie să fii organizat. Trebuie să știi ce mănânci, odihnă. Dacă ai doar un antrenament, te duci la sală. Acum e foarte important să introduci și sala în rutină.

Tu mergeai la sală?
Nu mergeam la sală.

Și cum arăta programul atunci?
Ne trezeam dimineața, pe la 8 și jumătate, făceam duș, ne îmbrăcam, la 9 plecam spre stadion. Pe drumul spre stadion ne opream la chioșcul de ziare, ne luam ziarele din ziua respectivă, apoi ne opream la patiserie, ne luam covrigi, merdenele, poate luam un iaurt, poate o cafea. Ajungeam la stadion la 10, ne luam echipamentul, citeam ziarul, mâncam covrigi, merdenele și iaurt până la 11, când ieșeam pe teren. Dacă aveam nevoie, mergeam la maseur să ne încălzească puțin, să ne dea cu un unguent, apoi ieșeam la antrenament. Ăsta era programul nostru de fotbaliști profesioniști...singurul care făcea prevenție, stretching și încălzire era Cătălin Munteanu, venise din Spania, știa cultura de acolo și el era singurul...

Păi, și nu luați de la el? Nu copiați?
Nu, nu s-a prins.

Nu se consideră arogant, ci introvertit

Cum te-ai descrie ca persoană?
Un om bun.

Ai spus că ești introvertit?
Așa am fost mereu, introvertit. Sunt mai la locul meu, îmi place liniștea. Nu-mi place agitația, gălăgia.

Cum crezi că ești perceput din exterior?
Mulți mă percep arogant. De multe ori am auzit chestia asta, că aș fi arogant. Eram mai retras. Ei ziceau că nu-i bag în seamă sau că nu vorbesc cu ei, dar nu a fost așa.

Ai iubit mai mult fotbalul sau viața din afara lui?
Fotbalul.

Dar te-a deranjat atenția aceasta primită foarte mult în extra-fotbal?
M-a deranjat că i-a afectat pe cei apropiați, familia. Pe mine nu m-a deranjat. Fiecare e liber să spună ce vrea. Dacă tu acum vrei să mă faci în toate felurile, e decizia ta. Nu mă afectează și nu mă deranjează. Nu vreau să mă apăr. Nu vreau să îți demonstrez ție, care nu mă cunoști, că ce spui tu nu e adevărat. Pe mine mă interesează cam cinci persoane sau șapte. Am familia mea, fetița, mama fetiței și încă două, trei persoane și cam atât.

Deci nu te-a interesat niciodată ce spuneau oamenii despre tine.
Nu.

Nici dacă erai criticat ca fotbalist? Să îl ai pe Gigi Becali patron de exemplu, așa cum e acum și să apară la televizor și să spună că n-ai jucat bine, că te schimbă.
E dreptul lui. Nu zic că e bine, dar e dreptul lui. Trebuie să treci peste. Fotbalistul trebuie să fie tare mental.

Borcea avea succes mai mare la fete decât el

Ce ai fi preferat? Un gol care să aducă victoria sau o întâlnire cu o fată frumoasă?
Păi, un gol și după meci întâlnirea.

Păi, nu poți să alegi.
Păi, nu are nicio legătură. Dai un gol la meciul de seară și după te întâlnești cu o fată frumoasă. Așa e cel mai bine.

Cine avea cel mai mare succes la fete? Tu sau Cristi Borcea?
Cristi Borcea, cum adică cine? E vestit.

Păi, și tu erai vestit.
Cristi era vestit. Era altă ligă.

Care a fost cel mai scump cadou pe care l-ai făcut?
O geantă.

Și cât a costat?
Mii de euro. Nu eram nea Cristi. El era cu zeci de mii de euro.

A câștigat 15.000 euro pe un bilet la pariuri

De unde porecla “Prințul”?
Eram la Iași, aveam 18 sau 19 ani, jucam la Poli Iași. Eram în relație cu fata celui care se care de interesele familiei Sturza în România. Atunci când am venit la Dinamo, presa mi-a pus porecla, știind de legătura cu familia princiară Sturza, mi-au zis “Prințul”.

A fost preluată de colegi apoi, nu?
Da, s-a perpetuat. Era o poreclă frumoasă, în comparație cu alte porecle din fotbal.

Cum îți mai spuneau colegii?
Îmi spuneau și Hagi, din cauza manipulării mingii.

Mai spuneau foștii colegi că te pricepi și la pariuri. Care a fost cel mai mare câștig?
Cel mai mare câștig... cred că 15.000 de euro, cam așa. Astea sunt rare, nu te gândi că... Dar nu, nu sunt cu pariuri. Joc și eu, dar nu sume mari. Nu am viciul ăsta.

Ce meserie crezi că ți s-ar fi potrivit în afară de cea de fotbalist?
Când eram mic, voiam să fiu barman. Văzusem în filme, cred. Nu știu ce meserie, am început fotbalul la 8 ani, asta a fost viața mea.

Nu are niciun trening în garderobă

Ai avut o pasiune și pentru modă.
Uite, designer, da. E o plăcere personală, nu vreau să arăt eu ceva. Îmi place să iau un costum, o cămașă. Poate alții preferă o pereche de jeansi, un tricou, o geacă de piele...

Pe cine vezi în fotbalul românesc că se îmbracă bine?
Nu prea sunt care se îmbracă bine, mai ales dintre jucători.

Antrenori atunci? Cine îți sare în ochi?
Păi, ai observat și tu că nu prea se mai poartă costumul.

Toată lumea în trening.
Exact, nu știu de ce. Trebuie să ai și tu ca antrenor o prestanță, o imagine. Nu trebuie să fii la cravată mereu, dar un sacou, o cămașă, cât de cât.

S-a vorbit foarte mult despre stilul lui Kompany, antrenorul lui Bayern.
Nu-mi place. Am văzut, pantaloni foarte largi, geci foarte largi.

Dar tu mergi în trening?
N-am mai avut trening de mult, doar treningul echipei atunci când jucam. Dar să am eu treningul meu, n-am avut. Acum am mai luat, că am început să mă duc la sală...

Să faci ce zice Adrian Cristea, nu ce a făcut

Ce i-ai spune fetei tale acum dacă s-ar întâlni cu un băiat care seamănă cu Adrian Cristea la 20 de ani?
Păi, i-am spus și mereu îi spun să iasă cu băieți care o respectă și se comportă frumos. Să nu iasă cu altfel de băieți. Și așa am fost, să știi.

Așa cum?
Adică respectam femeia, mă purtam frumos. Și asta îi spun și ei.

Cum e relația acum? Cum vă înțelegeți? Ce sfaturi îi mai dai?
Foarte bine. Chiar ieri m-am văzut cu ea. Ne vedem de câte ori putem. Ea are 17 ani și nu prea are timp acum. Iese cu prietenii, nu mai are timp de mine.

Dar cât de importantă e relația cu partenera pentru un fotbalist, un jucător în activitate?
Bună întrebare! Recomand tinerilor fotbaliști, chiar dacă o spun eu... dacă își găsesc o fată bună, să-și facă o relație de tineri, de la 18, 19, 20, când o găsesc. Dar să găsească o fată bună care să înțeleagă meseria lui. Nu o fată care să zică “hai în seara asta acolo, hai acolo, hai la club, hai la restaurant”. Trebuie să-i înțeleagă meseria. Dacă găsesc o fată bună, să o țină, chiar să se căsătorească, că altfel te ține față de un anturaj prost. Cel mai bun exemplu sunt jucătorii sud-americani. Ei își iau o iubită de tineri și sunt părinți devreme.

Dar tu ai fost ușor influențat cumva de partenere?
Dacă n-ai o parteneră bună, poți să fii influențat. Chiar mă gândeam așa, ca o vorbă, cred că viața se joacă cu tine, în sensul că poate îți trimite oamenii nepotriviți în momentele potrivite și oamenii potriviți în momentele nepotrivite.

Ai simțit asta?
Mi s-a întâmplat, să știi.

Deci sfaturile tale pentru tineri sunt mai mult să facă ce zice Adrian Cristea, nu ce a făcut Adrian Cristea.
Ca la popă. Să faci ce zice popa, nu ce face popa.

Prima de calificare în Ligă, cea mai mare din carieră

Avem altă provocare pentru tine. Păstrează sau schimbă se numește. Transferul la Steaua. Păstrezi sau schimbi?
Păstrează. A fost o experiență bună. Era Steaua atunci, nu era FCSB. Deși, părerea mea, FCSB este Steaua acum, fiecare are părerea lui. E o experiență bună. Ne-am calificat și în Champions League. Anul ăla s-a câștigat și campionatul, deci am și cu Steaua o jumătate de medalie.

A fost cea mai mare prima pe care ai luat-o?
Da, normal, prima de calificare în Ligă. Dacă luam și cu Dinamo cu Lazio, era bine. Era mare și aia.

Păstrează sau schimbă: porecla “Prințul”.
Păstrează, normal. Poreclă frumoasă, nu? Față de alte porecle din fotbalul românesc...

Păstrează sau schimbă: relația cu Bianca Drăgușanu.
(n.r. Ezită să răspundă). A fost o experiență de viață. Așa a fost.

Nu e trădare la Gnahore sau Politic

Păstrează sau schimbă: revenirea rapidă în România după Standard.
Aș schimba, aș fi stat mai mult, aveau condiții extraordinare. Și ca să vezi diferența dintre cultură, mentalitate... e o întâmplare administrativă. Am ajuns la Standard pe 15 sau pe 20. Ianuarie cred că era. Am semnat contractul pe 15 sau pe 20 și luna următoare mi-au băgat salariul și oamenii au calculat și alea zece zile cât venea din salariu. Mi-au băgat și banii ăia pe 10 zile

Te-ai speriat că nu înțelegeai de ce ai mai mulți bani.
La noi niciodată nu se întâmplă așa ceva. La un club din România niciodată nu se întâmplă așa ceva. Un mic detaliu despre ce înseamnă altă cultură.

Apropo de momentul FCSB. Nu ai ajuns acolo direct de la Dinamo. Acum vedem anumite exemple, Politic, Gnahore, jucători care au mers direct de la Dinamo la FCSB. Se poate considera trădare?
Din punctul meu de vedere, nu. În primul rând e un jucător străin. A jucat un an sau doi la Dinamo. A plecat de acolo, nu s-au înțeles la bani. Dacă doreau cei de la Dinamo să-l țină, făceau tot posibilul, nu o consider trădare. S-a dus omul la mai bine, așa a considerat el că e mai bine pentru el, pentru familia lui, pentru cariera lui. Dacă era Florentin Petre, care a crescut la Dinamo și atâția ani în curtea lui Dinamo se duce la Steaua. Aia da, mi se pare trădare, dar așa, un jucător care a stat un an, doi la Dinamo, nu mi se pare.

A ieșit pe stradă la meciurile Generației de Aur

În copilărie cu ce echipă țineai?
Cu AC Milan.

Bine, dar din România?
Serios că nu aveam nicio echipă din România. Mi-a plăcut AC Milan în perioada aia. Echipa aia cu van Basten, Gullit, Rijkaard.

Dar ce modele ai avut printre fotbaliștii de la noi?
Hagi, bineînțeles, a fost cel mai bun fotbalist. Am prins, tânăr fiind, Campionatul Mondial din ’94. Țin minte că stăteam noaptea treji ca să vedem meciurile. Ieșeam pe stradă, deci cu amintirile alea și cu perioada aia am crescut eu.

Dacă ar fi să schimbi o decizie pe care ai luat-o, fotbalistic vorbind, care ar fi aceea?
Dacă aș schimba ceva, aș fi mult mai atent și organizat la ce fac.

Îl recunosc pe stradă doar cei mai în vârstă

Dar dintre Dinamo și FCSB, de care te simți mai apropiat?
La Dinamo am stat 5-6 ani, dar când am fost la FCSB, în momentul ăla, mă refer ca și condiții, ca echipament, ca tot ce înseamnă organizare, era peste Dinamo.

Te mai recunoaște lumea pe stradă?
Ăștia mai în vârstă doar. S-au schimbat generațiile. Normal, nu mă mai recunosc. Mă duc la copii, nu mă recunosc, sunt tineri. Le mai spun tații lor că am jucat fotbal...

Cum vrei să fii ținut minte?
Te referi la om sau la carieră?

La ambele.
Păi, la fotbal toată lumea mă ține minte ca fotbalist bun, foarte talentat. Toți îmi zic că am fost foarte talentat. Așa mă țin minte.

Și tu ce le zici?
Aveți dreptate. (n.r. Râde).

Se putea să realizezi mai mult în carieră?
Am un campionat cu Dinamo, jumătate de campionat cu Steaua (n.r. FCSB), o Cupă, o Supercupă... Se putea. Și un Campionat European... Deși n-am jucat, am fost în lot. Turist. Dar da, dacă aveam în plus unele chestii, se putea mai mult.

Video cu emisiunea INterviurile Digi Sport, la care a invitat a fost Adrian Cristea

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Etichete: adrian cristea , radu dragut , bogdan pop

Urmărește știrile digisport.ro și pe Google News