Video Exclusiv Florin Prunea, la Interviurile Digi Sport. ”Am condus 3 ani fără carnet! Am mers cu mașina fără portieră”

• Serie A: Fiorentina - Atalanta, vineri, 21:45, DGS 2

• SuperLiga: CFR Cluj - FC Argeș, vineri, 20:30, DGS 1

Articol scris de Bogdan Pop și Radu Drăguț

În ultimii ani, Florin Prunea și-a construit un alter ego. A devenit influencer cu mii de urmăritori pe rețelele sociale. Tinerii îl știu acum drept 'Hanțu', cel care merge cu Girela și povestește lucruri trăsnite și rămân surprinși când află că a fost portar la două ”Mondiale” și două ”Europene”. Cei serioși, ca Lupescu, îi spun că nu e 'sănătos la cap', alții îi spun că a întinerit 20 de ani. Cert e că, în sfârșit, a scăpat de întrebarea cu Kenneth Anderson.

Un interviu cu Florin Prunea e ca un film de acțiune. N-ai timp de pauze, se întâmplă permanent ceva, iar la final te miri cum personajul a scăpat teafăr. Aflăm cum s-a înfipt într-un tir când gonea cu 180 km la oră într-un Oltcit (fără permis, bineînțeles), cum s-a bătut cu Gabi Bodescu de la FRF, cum a fost implicat într-o tentativă de blat între Steaua și Dinamo sau cum l-a prins Lupescu când aranja un Dinamo – Bistrița cu 'Burebista' Câmpeanu.

Dar și de ce Hagi și cei de la Federație sunt incompatibili și ‘mariajul’ nu va dura mult, cine ar putea fi următorul președinte FRF după Răzvan Burleanu. Sau cum Ilie Dumitrescu ar fi fost ‘păcălit’ de federali, ori cum Mircea Sandu a vrut să forțeze schimbarea lui Lung cu Prunea la pauza meciului de la Kosice.

Digi Sport: Cu ce ți-ai dori să începem discuția, Florin Prunea?
Aici nu e cu ce vreau eu, e cu ce vreți voi. Stai liniștit, că știu cu cine am de-a face.

Atât ți-a trebuit, dacă ai acceptat invitația...
Jupuiți-mă, sfâșiați-mă!

Cum te descurci cu faima nou-dobândită, cu rețelele sociale? Pare că tinerii te recunosc mai degrabă ca influencer decât ca fost fotbalist.
Ca să înțelegi o chestie: eu până acum un an de zile n-am avut Facebook. Și mă distruge tehnologia. N-am nicio treabă.

Dar când te întâlnești cu oamenii pe stradă, care e primul lucru pe care ți-l zic?
Hai să-ți dau un exemplu. Când l-am dus pe nepotul meu acum trei zile la școală - el e în clasa a doua. Erau acolo cred că 4-5 băieți, dar n-aveau mai mult de 10-12 ani. Stăteau să intre la oră. Băi, și când m-a strigat unul: 'Hanțulee!'. Și au luat-o toți la fugă înspre mine: 'Vă rugăm frumos să facem o poză, domnule Prunea'. 'Care a zis, mă, Hanțule, dintre voi? Că vă distrug!'. Atât de simpatici, crede-mă… 'Băi, dar spuneți-mi și mie, de ce îmi zici așa?'. 'Păi, Hanțule, ne uităm și în timpul orei la tine'. Ați pomenit așa ceva? Și i-am pus pe ăștia ai mei, care se ocupă de contul meu, să văd și eu cine sunt fanii mei. Deci între 15 și 25 de ani. Puteți să credeți așa ceva?

Te întreabă și de Girela?
Păi, despre asta a fost a doua întrebare. 'Chiar aveți gâște în Girela?'. Băi, atât de simpatici… Frate, ăștia n-au rușine, n-au nimica… Dar mie îmi place când îi văd așa deschiși pe ăștia mici.

Uite așa ai scăpat de întrebarea cu Suedia. Nu te mai întreabă nimeni acum de Kenneth Anderson.
N-au, măi, treabă cu fotbalul. Ei nu sunt fanii lui Prunea. Sunt fanii lui Hanțu.

Dar mai schimbi vreodată mașina, dacă a devenit atât de populară?
Jamais! Știți franceză, nu? Istoria Girelei este următoarea. După calificarea naționalei la Campionatul European din 2008, când eram la Federație cu Ionuț Lupescu, eu încă aveam mașina de la Cardiff. Celebrele Mercedesuri. Când ne dăduse Viorel Păunescu mașinile alea. Fără aer condiționat, fără nimic. Și zic să-mi schimb și eu mașina, frate. Și-mi zice Lupescu: 'Mi-am comandat eu o mașină în America'. 'Cât ai dat pe ea?' '68.000 de euro, toate opțiunile'. 'Băi, Ioane, tu ești sănătos la cap? Cum să dau atâția bani pe o mașină?' Și uite așa m-a îmbârligat. 'Ia comandă-mi, mă, și mie una!'. Și mi-a găsit una la 64.000 de euro, zero kilometri, cu toate opțiunile posibile. Cu piele, cu butoane, cu tot ce vrei, zici că era navă spațială. Și uite așa am luat-o pe Girela, în 2008. Și n-am schimbat nimic la ea! Nu se mai fac mașinile cum se făceau atunci! Asta e mașină adevărată, frate!

Și de unde numele Girela?
Așa o alint eu. Ascultă la mine: mașina și femeia trebuie alintate!

Dar înainte de Revoluție ce mașină ai avut?
N-am avut mașină, că n-am avut carnet. Dar după Revoluție, mi-am luat Oltcit la Craiova în 90. 1-DJ-653. Număr de șmecher. Furia șoselelor. Am mers trei ani fără carnet cu furia șoselelor, câte accidente am făcut…

Cum fără carnet?
Păi, nu aveam carnet, nu ți-am zis? Hai să-ți zic cum a fost. Bine, acum s-a prescris. Era generalul Sandu, care a căzut cu elicopterul când veneau de la Revoluție cu casetele, era șeful Miliției la Craiova. Și când vin dintr-o deplasare cu echipa, nu mai era mașina în spatele blocului. O întreb pe nevastă-mea: 'Unde e mașina?' 'Ți-a luat-o Miliția. A venit comandantul și ți-a luat-o'. Și am sunat imediat. 'Domne, dacă mașina nu se întoarce în spatele blocului în 10 minute, eu plec din oraș, să fie clar! Nu mă mai interesează de Craiova'. Și mi-au adus mașina, frate… Dar mi-au zis: 'Băi, vino, băi, te rog, și ia-ți carnet!'. Ce să fac? Hai să mă pun să dau examen de carnet atunci.

Deci așa era atunci, trebuia să fii rugat să-ți iei carnet.
Hai să-ți spun de un accident. La Lunca, la cantonamentul Științei. Băi, mergeam – fără carnet, îți dai seama – să iau ziarele dimineața înainte de meci. Îi zic lui Cârțu: 'În două minute mă întorc'.

Dar Cârțu știa că nu ai carnet?
Cum naiba să nu știe? Și fii atent aici! În loc să fac dreapta de pe banda întâi, cum trebuie, eu șmecher – să fac de pe banda a doua, nu m-am mai uitat.

Păi, așa e când nu ai carnet, dacă nu ai fost la școală să știi că nu ai voie.
Și am luat un biciclist. Eu nu credeam că la bicicliști trebuie să le dai prioritate.

Vezi, dacă învățai regulile, știai.
Știam cedează trecerea și prioritate. Atât. Și când a intrat în mine o doamnă cu mașina, m-a aruncat direct în scuarul din mijlocul șoselei. Se dă jos din mașină și, când vine, băi, îmi dă o palmă! Bum! Ăștia ai mei când au auzit ce s-a întâmplat, primii care au venit au fost Cârțu cu Boldici. 'Băi, fugi repede în cantonament!'. Și se pune Boldici la volan. Eu o văzusem că era îmbrăcată frumos, cu o rochie așa… Era nașă la nuntă, mă! Și vine bărbatu-său cu nuntașii. Iar ea tot țipa: 'Nu a fost ăsta la volan, ăla negru a fost!'. Eu eram deja în cantonament și mă uitam după geam, să văd dacă nu vin peste mine.

Păi, și carnetul ți l-ai luat până la urmă?
Acum urmează. Mă duc la examen. Și îmi spune ăla cu care vorbisem: 'Băi, Florine, nu scrii nimic! Să dai lucrarea așa. Albă. 'Bine, domne, așa fac'. M-am dus acolo, lume multă, ca la examen. Treceau examinatorii pe lângă mine, eu mă aplecam pe foaie să nu vadă…

Să nu copieze nimeni după tine.
Da, să nu copieze (n.r. râde). Stăteam așa și mă aplecam. La final, știi cum era. Așteptai afară să se strige punctajul. Și vine ăsta la mine: 'Florine, du-te că te faci de râs!'. 'De ce?' 'Un punct ai făcut. N-am putut să schimbăm lucrările, că a fost control de la București'. Și am fugit. Dar mi-a zis unul care a rămas acolo: 'Băi, când a zis ăla – Florin Prunea, un punct! – cred că erau vreo 50 de inși, toți se uitau după mine'. Dar la trei zile, am dat din nou examen – 22 de puncte, nene!

Ai învățat repede! În trei zile…
Daa! Dar stai că mai am una!

Tot accident?
Da. Când am luat Oltcitul din fabrică de la Craiova, era cu țiplă pe scaun. Mergea cu 180 la oră.

Unde mergea Oltcitul cu 180 km pe oră?
Pe cuvântul meu de onoare! De exemplu, știi linia aia dreaptă de la Miercurea Sibiului? Veneam de la Cluj și aveam meci amical cu Jiul Petroșani. Băi, nene, iese un tir dintr-o parcare, avea și remorcă. Când am pus frână, era prea târziu. M-am învârtit și direct sub tir am intrat. Nevastă-mea era în dreapta – și-a spart capul.

Dar aici aveai carnet, nu?
N-aveam, mă, de unde să am? Și a sărit ușa de la mașină, portiera. A venit un șofer la mine atunci: 'Domnu’ Prunea, dacă vă calculează urmele de frână, știți cât vă spun că ați avut? Minimum 150 km la oră!'. Știi ce am făcut, nu? Am fugit fără portieră, așa m-am dus la Craiova.

Fără portieră? Ca în filmele cu Louis de Funes.
Da, ca în filmele cu cascadori. Am oprit la Sibiu, am bandajat-o pe nevastă-mea și așa am plecat mai departe. Eram inconștient, acum când stau să-mi aduc aminte și realizez… Dar eram și tânăr, 20 și ceva de ani, nu aveam prea multă minte.

Dar nici după acest incident nu te-ai gândit că, cine știe, poate ar fi bine totuși să-mi iau carnet? Poate m-ar ajuta…
Băi, ascultă-mă! Am cumpărat mașina la ora 4. Seara, a venit cumnată-meu la Craiova. Și eu să mă dau mare, să-i arăt ce mașină am eu. Și era mașina în parcare. Avea cinci viteze și eu, în loc să bag în viteza întâi, am băgat în marșarier. Când i-am dat unuia din spate una, mi-am făcut haionul de la mașină praf. După patru ore de când o luasem, era mașina praf.

Dar nu ți-ai pus și niște semne de întrebare legate de calitățile tale de șofer după toate aceste întâmplări?
Tată, nu se mai pune problema, acum sunt șofer piesă!

Să ieșim puțin din zona rutieră, totuși. Ce porecle ai mai avut în afară de Hanțu?
Gălbenuș a fost prima mea poreclă.

Mi-e și frică să întreb de ce.
Nu, stai liniștit, că nu e de la asta. Nu e de la culoare. Pe vremuri erau iernile alea. Voi nu știu dacă le-ați prins. Era zăpadă, nene, și un frig de te lua naiba. Și îmi făcuse tata o căciulă galbenă și o purtam ca o mască. Doar gura și ochii mi se vedeau. Așa ieșeam afară și jucam fotbal. Și de la căciula galbenă mi-au pus porecla de 'Gălbenuș'. Și așa îmi spunea apoi toată școala, frate!

Avem un exercițiu pentru tine. Comparație între Prunea și alți portari din istoria naționalei. Cine a fost mai bun, Prunea sau Stelea?
Stelică.

De ce?
Pentru că are 90 și ceva de selecții la echipa națională și pentru că a fost un portar extraordinar.

Prunea sau Lung?
Lung. De fapt, pe ăștia doi i-aș pune în primii cinci.

Prunea sau Moraru?
Egalitate. Suntem pe acolo amândoi. Îmi aduc aminte ce portari aveam atunci, pe vremea lui Mircea Lucescu. În meciul cu Italia a apărat Silvică Lung extraordinar. Și la București, când i-am bătut, a apărat Țețe Moraru. Impecabil și el.

Prunea sau Lobonț?
Tot pe acolo amândoi. E greu să fac o diferențiere, parcă un plus pentru mine, că am participat la două Mondiale și două Europene. El un singur european are, nu? În schimb, el vine cu experiența internațională fantastică de la cluburi.

Prunea sau Tătărușanu?
Tătărușanu.

De ce?
Păi, nouăzeci și ceva de meciuri. Eu când mă uit la un jucător, mă uit la trofee. Și mă uit la echipa națională. Pentru mine, oglinda unui jucător este echipa națională.

Mergem mai departe. Prunea sau Fane Preda?
Pe bune? Comparați marfa cu ambalajul, ce naiba?

Dar te-ai dus și tu vreodată cu tricoul din SUA în discotecă, la fel ca el?
Le-a dat o șpagă ălora din galerie de la el și toată lumea scria pe garduri în Ploiești: 'Fane Preda, te iubim! Fane Preda numărul 1!'. Și s-a dus cu tricoul din America în discotecă, da. 'Cum naiba te-ai dus, mă?'. 'Frate, cum a fost… Când am intrat acolo, toată lumea se uita la mine'. Cațaonu, așa îi spuneam. Dar un băiat incredibil.

Prunea sau Tene?
Prunea.

Prunea sau Rică Răducanu?
Cred că eu.

Prunea sau Duckadam?
Aici mi-e greu să spun. Pentru că e portarul care a făcut cea mai mare performanță. Dar voi nu știți ce portari erau în anii 80… Multă lume a uitat de Speriatu, de Cristian, de Stângaciu apoi… De Liliac…

Liliac a fost în locul tău la Mondialul din 90.
Da, nea Imi mi-a zis peste ani de zile. 'Băi, Florine, n-am avut ce să fac. Tu meritai să mergi – eu avusesem un sezon extraordinar la U Cluj – dar l-am luat pe Liliac pentru că îl știam bine'. Dar pe nea Imi n-ai cum să te superi.

Deci Prunea sau Duckadam?
Îl pun pe Ducka.

Prunea sau Niță?
Prunea. Eu nu știu de ce nu mai apără, m-am întâlnit și acum cu el, la Arcul de Triumf, că se mai antrenează acolo. E ca un arc și acum. Ce calități are… Dar nu mai vrea în România. Dar păcat de el, că poate să mai joace fără nicio problemă.

Prunea sau Horațiu Moldovan?
Prunea.

A fost și el la Atletico Madrid…
Hai, mă… Dar eu ce am fost, glugă de coceni?

Prunea sau Ionuț Radu?
Prunea.

Mai bun decât Ionuț Radu?
Băi, frate, dă-o naiba! Dar eu ce am fost? Hai să vedem la finalul carierei, câte turnee finale o să aibă.

Dar unde te-ai pune într-un top al portarilor români? Top 5? Top 10?
În primii 6 cred că sunt și eu.

Te-ai gândit cum era să fii mai înalt cu 10 cm? O scoteai pe aia a lui Kenneth poate…
Nu mai aveam alte calități. Și pe aia oricum nu o scoteam, că nu a fost problemă de săritură sau de înălțime. Tot atât săream, că nu l-am văzut. Mi-a venit de aici, din spate.

Dar e adevărat atunci că Balint, care era antrenor secund, i-a spus lui Iordănescu să-l bage pe Stelea la lovituri de departajare?
N-am știut. Că, dacă știam, îl trimiteam la vestiare pe Gabi. I-am și zis lui Gabi: 'Dacă te auzeam atunci… Dar când am scos-o după aceea n-ai mai văzut?'. Că după ce am comis-o, am și scos una. Am dus meciul la penalty-uri. Atunci, domnul Balint nu a mai zis nimic? Am aflat după aceea că a spus asta, nu mi-a picat bine.

Dar ai fost și de cealaltă parte a unui astfel de moment, nu? La pauza la celebrul meci de la Kosice nu a zis cineva să intri tu în locul lui Lung?
Să-ți spun eu cum a fost. La pauză, a venit Mircea Sandu la mine. A traversat terenul și mi-a zis: 'Dă drumul la încălzire!'. Era nea Cornel antrenor. Ce să fac? M-am dus și am început să mă mișc puțin. Dar în vestiar, Radu s-a dus la nea Silvică.

Răducioiu?
Da. Și i-a zis: 'Nea Silvică, dacă nu te simți bine, lasă-l pe Florin!'. Și nea Silvică: 'Nu, sunt foarte bine! Vă rog să mă lăsați în pace, mă simt extraordinar!' (n.r. imită vocea lui Lung). Dar n-a avut nicio vină nea Silvică… I-a pus-o ăla, Dubovski, numai în vinclu.

Dar îți mai aduci aminte după Mondialul din 94? Cum te-au primit fanii la primul meci pe care l-ai jucat în campionat în România?
N-o să uit în viața mea. La Galați. Era și terenul aproape de tribune. În primul rând, înainte de asta, când am venit din America, am oprit la Timișoara. Că a zis comandantul aeronavei că ne roagă oficialitățile, că sunt zeci de mii de oameni pe aeroport la Timișoara. Eu când am auzit: 'Mamă, ce mă fac?'.

Ai zis că pentru tine au venit, să te linșeze toți.
Exact! Eram și ciugulit un pic, că ciugulisem ceva în avion, făcusem vreo 10 ore. Și când am ajuns, vreo 30.000 de oameni pe pistă. Și m-am ascuns, stăteam jos, după un scaun. Au coborât toți în afară de mine. Și când îl aud pe nea Puiu: 'Hanțule!'. 'Nea Puiule, nu mă dau jos din avion nici să mă omori!'. 'Băi, tu nu auzi să vii încoace? Moarteo, hai încoace!'. Că așa îmi zicea. Și m-a luat, frate! Iar când am văzut toți oamenii cum au început să strige: 'Florin Prunea!', am zis: 'Mamă, am scăpat!'.

Și la Galați cum a fost?
După o lună vine meciul de la Galați. Când am ieșit la încălzire… Vă spun, n-am pățit așa în viața mea. Aveam brichetă lângă brichetă și monedă lângă monedă aruncate din tribune. Și ce de înjurături… Și le-am zis alor mei să mă schimbe, că le fac și lor rău. Mă omoară ăștia din tribune, nu mai plec de aici. Dar nu m-a schimbat. Și din tot vacarmul ăla, pe unul îl țin minte bine. Băi, dacă nu mi-a zis și de mamă și de soție… Uite așa se ținea de gard și făcea cu gardul așa, de mai avea puțin și-l rupea. Și la pauză n-am mai putut și m-am întors spre el. 'Băi, fratele meu, mai poți?'. Iar el: 'Băi, Florine, am divorțat din cauza ta! Am aruncat cu televizorul pe geam și m-a lăsat nevasta din cauza ta!'. Băi, m-a pufnit un râs... 'Fratele meu, înjură-mă cât vrei tu!'

Cine ar trebui să fie următorul președinte FRF după Răzvan Burleanu?
Apropo de Răzvan Burleanu, l-am cunoscut și înainte să devină președintele FRF. E o schimbare de neimaginat. Mi se părea un tânăr idealist atunci. L-am sunat pe Ionuț, care era la UEFA atunci. (n.r. Ionuț Lupescu). 'Bă, mă roagă ăsta să-l primești și pe el într-o zi'. 'Mie nu-mi place de el, nu știu de ce', îmi răspunde. 'Nu-l cunosc, dar nu-mi place. E ceva în neregulă cu el'. L-a băgat totuși la Michel Platini. Iar Platini de atunci a zis: 'Băi, aveți grijă cu ăsta, că e ceva în neregulă cu el'.

Bine, Platini trebuia să aibă grijă și de neregulile lui… Dar cine urmează după Răzvan Burleanu?
Cred că ei au deja o altă variantă pregătită.

Adică tu crezi că o să fie tot cineva din echipa lui Răzvan Burleanu?
Sută la sută.

Adică nu o să candideze cineva de genul Lupescu, Gică Popescu, Marica sau altcineva?
Scoateți-vă din cap asta, nu va mai fi nimeni din generația noastră, nu mai interesează pe absolut nimeni. Dar la varianta cu Marica să știi că m-am gândit de multe ori. Însă nu cred că are nicio șansă. Pentru că lucrurile sunt extrem de bine așezate. Și atât de sudate încât nu ai nicio șansă.

Dar pe cine vezi atunci din această structură: Vișan? Bodescu?
Nu ai cum să-l pui pe Bodescu, că te-ai distrus. Arestează ăștia toată Federația. Pe Vișan nu ai cum să-l pui, pentru că nu-i place fotbalul. El e cu karatele.

Păi, și atunci cine?
Am așa o idee cam cine ar putea fi dintre ei de acolo. Dar nu are experiență pentru președinte FRF. Știi pe cine l-aș vedea? Cine mi se pare un băiat mai serios? Pe Vlăduț Munteanu. Chiar dacă nu a lucrat la niciun club. Dar mă gândesc că, stând de atâția ani în Federație, îți faci o idee despre ce înseamnă administrația. Și are un trecut de fotbalist și mi se pare că e un băiat care chiar ar vrea să dezvolte fotbalul. Dar Marica chiar ar fi unul care ar schimba. Însă îți trebuie susținere. Și asta poate veni din două puncte de vedere. Ori să convingi membrii afiliați, lucru care în momentul de față este foarte greu, că legăturile sunt atât de bine făcute, că nu ai cum să intri. Ori schimbat politic.

Și ce facem atunci, ne întoarcem la același lucru?
Dar el cum a fost pus?

Păi, atunci, când a venit el așa nu ne-a convenit, dar când vine cine vrem noi în același mod ne convine?
Dacă altfel nu se poate?

Pentru că am promis că desecretizăm niște dosare. Te-ai bătut cu Gabi Bodescu atunci?
Nu m-am bătut. M-am apropiat puțin de el. Hai să-ți spun cum a fost, de la ce a plecat. Era Adunarea Generală a doua zi. Seara, la masă, vine Angel Maria Villar, președintele federației spaniole. Eu îl știu de 30 de ani. Că până să ajungă președintele Federației, a fost președintele sindicatului de fotbaliști din Spania. El a câștigat alegerile cu voturile arbitrilor și ale jucătorilor, că așa se votează acolo. Și el venise în calitate de invitat. Dar n-a mai stat cu Burleanu și ceilalți, s-a pus la masă cu mine, cu Ciocoiu, Babicu și alții. La un moment dat a venit și Bodescu la masă cu noi, îi plăcea și lui, făceam caterincă. A băut și un spriț și pe la 3 dimineața am început să ne luăm. A zis ceva de Hagi. Dar nu pot să reproduc. 'Băi, dar ce ai tu cu Gică? De ce vorbești așa de el?'. Și a spus un cuvânt care m-a enervat… Ne-am sculat în picioare și ne-am apropiat, așa, puțin. Și m-am apropiat mai tare de el.

S-a lăsat și cu ceva urme apropierea asta?
Da. S-a, s-a… ne-am lovit.

Se mai întâmplă.
Se mai întâmplă, da. Băi și îl văd că pleacă și în trei minute apare Miliția la noi la masă. 'Domnu Prunea, e unul afară în salvare, unul Gabi Bodescu, îl coase acum', Pe bune, mă? 'Uitați, a zis că l-ați lovit dumneavoastră'. 'Eu, domne?' Și i-a întrebat pe toți de la masă. 'Domne, cum e?'. Babicu: 'N-am văzut, domne, nimic'. Ciocoiu: 'S-au sculat în picioare, dar n-am văzut nimic'. A venit și un ospătar. 'Dumneata ai văzut ceva?' 'Bine i-a făcut, domne!'. M-am dus și am dat cu subsemnatul. Dar nu a avut zile de spitalizare. A doua zi la Adunarea Generală era fardat, nu se vedea nimic. Bulanul meu că l-ați filmat și am luat imaginile de pe camere. Că mi-a făcut plângere penală. Dar cum n-avea nimic, s-a dat neînceperea urmăririi penale.

Dar cum lucrează Hagi acum cu Gabi Bodescu, știind părerea acestuia despre el?
Asta e problema lui Gică. Eu ce pot să spun de venirea lui Gică la națională, n-aș fi venit în locul lui. E incompatibil cu cei de acolo, pentru că el respiră fotbal prin toți porii.

Dar ai încercat să-i spui acest lucru?
I-am zis când a fost prima oară vorba să vină. 'N-o să reziști! Nu ai cum, pentru că ești total diferit față de ei. Ăștia se gândesc doar la buzunarul lor, n-au nicio treabă'.

Deci nu vezi o colaborare pe termen lung?
Nu o văd. Pentru că sunt incompatibili din punctul meu de vedere. Cum i-am spus și lui Ilie Dumitrescu. Pe el l-aș fi văzut în altă parte. Proiectul ăsta în care s-a băgat el – îl are UEFA de 20 de ani implementat peste tot. E un copy-paste. Nu l-a făcut FRF. Dar de dimineața până seara trebuie să stai în țară, în teritoriu. La Academii, la copii și juniori. Dacă vrei să faci ceva. Eu nu-l văd pe Ilie să facă așa ceva.

Și i-ai spus și lui acest lucru?
Cum să nu? Stai puțin, e fratele meu. Eu discut cu Ilie orice. Dar îl văd într-o poziție mai înaltă, de răspundere. Nu-l văd să stea într-un birou cu oricine. Pe bune.

E și ambasador pentru organizarea finalei Europa League la București.
Voi vorbiți serios? Finalele sunt deja date… Dar nu pot să spun eu unde. Asta e o mișcare de imagine a lui Burleanu.

Și cei din Federație știu acest lucru?
Păi, cum să nu știe? Dar e pentru imagine, totul îmbrăcat frumos. Finalele sunt date sută la sută, iar ei continuă cu promovarea acestui proiect.

Păi, și Mister e ambasador pentru o finală care s-a atribuit deja?
E treaba lui ce face. Eu doar vă spun cum stau lucrurile.

De ce nu ai vrut niciodată să te faci antrenor?
Pentru că n-am avut răbdare și pentru că este o meserie foarte grea. Nu aș putea să fiu antrenor. E una dintre cele mai grele meserii, mai ales în România. Voi vă dați seama? Ai 30 de descreierați pe cap și mai ai și un nebun de patron care-ți toacă creierii zi de zi. Și echipa neplătită câteva luni, cum se întâmplă peste tot la noi. Și din toate părțile ești bombardat tu. De aia nu m-am făcut antrenor, pe bune.

Continuăm cu desecretizările. S-au prescris acum. Ai jucat într-un celebru Steaua – Dinamo de la începutul anilor 90, în care se negociase la pauză un aranjament. Acum pare incredibil să se întâmple așa ceva într-un derby.
În 92 sau 93, parcă. Era ianuarie. Eu am căzut de victimă atunci. Un frig afară și o zăpadă… Ningea într-una. Pe Ghencea era meciul. Steaua era pe primul loc la distanță, noi parcă ne băteam la locul 2 nu mai știu cu cine. Jucăm prima repriză tare, pe bune, 0-0. La pauză, când ieșisem de la vestiar și mai făceam niște mișcări de încălzire, mă cheamă de la tunel Eftimescu, care era organizator de competiții la noi. 'Vino încoace să-ți schimbi crampoanele!'. Eu mă uit la crampoane: 'Păi, am crampoane bune, am de zăpadă'. 'Băi, tu n-auzi să vii încoace?'. Când am auzit că mă cheamă așa, m-am dus. Mă ia de mână și mă bagă pe tunel. Oaspeții erau în dreapta. Și pe mine mă duce în stânga, frate. Mă duce la Steaua în vestiar. Când să intru, trec arbitrii pe lângă mine, că pe acolo ieșeau și ei. Crăciunescu când mă vede – se uită și zice: 'Doamne, nu sunteți sănătoși la cap!'.

Deci la pauza meciului, portarul lui Dinamo era în vestiarul Stelei.
Da. Și când intru îl văd pe Halagian, cu Ion Alexandrescu, nea Imi și toți jucătorii Stelei. Băi, am rămas fără cuvinte. N-am putut să scot un diftong. Și începe Ticu Halagian. (n.r. îi imită vocea). 'Băi, noi ne-am gândit că ar fi mai bine astăzi să facem un meci nul'. Am rămas blocat. După care și nea Ion: 'Da, domne, că având în vedere și relațiile bune pe care le avem noi…'. Nea Imi și el: 'Da, e mai bine așa, ca să nu ne accidentăm'. Băi, e posibil așa ceva? Și am ieșit afară. Acolo mă întâlnesc cu Grozavu și cu Demollari.

Adică au văzut că ai fost la Steaua în vestiar?
Au văzut că am ieșit târziu. 'Ce s-a întâmplat?'. L-am chemat și pe Costel Pană. 'Băi, trebuie să facem meci nul'. 'Ce, mă?'. Și a început repriza a doua. Iar jucătorii au început să vorbească între ei. Ilie cu Gâlcă și ceilalți. Și ne dau gol repede, prin minutul 50. Lovitură liberă Gâlcă, o resping în față, Ilie n-avea cum să dea afară de acolo. Și Ilie doar pune latul. 1-0. Se vedea că nu prea se bucură… Dar Halagian cu Stoichiță și Oneață pe margine râdeau: 'Bravo, băi, ce gol ai dat, băi! Ce șmecher ești!'.

Adică stați că trebuie să egalăm noi acum, cum ar veni.
Da, stai că ne bucurăm și noi acum. Dar când îi vedeam pe Didi, pe Doboș… Stângaciu ieșea pe toate mingile… I-am zis lui Stoichiță: 'Vezi că ăștia nu se mai dau la o parte'. 'Du-te, băi, de aicea!'. Iar Halagian prin minutul 80 îi zice lui Stoichiță – Andrei Vochin i-a auzit vorbind – 'Du-te și spune că fac autodenunț dacă nu ne lasă să dăm gol!'. Și s-a terminat meciul 1-0, frate! Am plecat la vestiare, n-o să uit în viața mea, îl auzeam pe Ticu Halagian cum țipa la tunel: 'Veniți în vestiare să vă spună Prunea ce s-a întâmplat azi!'.

Te-a aruncat la înaintare, practic.
Da. Și văd cum vine primul nea Ion Chirilă, parcă. 'Florine, vrei să ne spui ceva?'. Îi zic lui Mihali: 'Băi, închide ușa, te rog eu!'. Și Gică i-a luat: 'Vă rugăm frumos, suntem supărați, vă rugăm să ne lăsați'.

Lăcătuș era atunci?
El s-a dus după meci la vestiar. Dacă vrea să recunoască, bine. Sper că nu se supără pe mine. El nu jucase, era suspendat. Și a intrat în vestiar: 'Bravo, bă!'. Dar nea Imi tocmai îi certa pe ăștia, care stăteau cu capetele plecate. 'Băi, nu vă e rușine, mă? Să vă fie rușine!'. Și Lăcă: 'Ce e, domne? Ce s-a întâmplat'. Și i-au zis: 'uite așa și așa'.

Dar cine a întors armele?
Păi, ei nu au respectat. Dar vrei să-ți spun ceva? Că nu a fost nimic până la urmă. Doar că au dat ei gol primii.

Adică dacă dădeați voi primii, nu-i lăsați nici voi să egaleze?
Nu știu dacă îi lăsam… Dar să vezi seara după meci. Era nunta fetei lui Dumitru Ciorbă, impresarul. Și ne-am dus și de la Steaua și de la Dinamo. Erau acolo și Mircea Sandu, Iordănescu… Și ne cheamă nea Puiu într-o cameră: 'Ce a fost, mă, acolo?'. Eu cu Ilie, că am fost căpitani atunci: 'N-a fost nimic'. 'Vedeți că sunteți chemați amândoi mâine dimineața la 10 la Federație la o ședință cu președintele Federației'. M-am dus cu Ilie. Ne-a certat Mircea Sandu, ne-a făcut praf. 'Băi, dar vouă nu vă e rușine?' 'Dar de ce ne certați pe noi? Că până la urmă am jucat pe bune'. Că vă suspend, că nu știu ce… 'Băi, Nașule, dar de ce să ne suspenzi pe noi? Suspendă-l pe ăla, pe Alexandrescu! Și pe Halagian. De ce pe noi?'. 'Tu ce ai căutat, mă, la ei în vestiar?'. 'Păi dacă m-a luat de mână și m-a băgat în vestiar? Cum ce am căutat?'. Până la urmă nu ne-a făcut nimic.

Dar în câte astfel de meciuri ai jucat?
Am jucat în multe. Dar mie-mi era cel mai ușor ca portar, că aveam mult de apărat. Eu și la meciurile aranjate luam nota 8. Că dacă noi conduceam cu 1-0, trebuia să-i lase să dea gol și eu nu lăsam nimic, frate. Jur că n-am lăsat niciodată. Din contră, l-am și păcălit pe unul.

Pe cine?
Pe Vasile Oană. Care a luat titlul de golgheter la Bistrița. Eu eram la U Cluj. Și aranjaseră acasă la nea Jean. Iar eu i-am spus: 'Bre, nea Jeane, ăsta dă un singur gol'. 'Da, Florine, un singur gol'. 1-0, 1-1, conducem noi, U Cluj, 2-1. Minutul 89, penalty pentru Bistrița. Și bate Oană. 'Florine, unde dau?', mă întreabă. 'În dreapta'. Și când îi dă una în dreapta, o scot. 'Băi, nesimțitule!'. 'În dreapta ta, prostule! Ți-am zis că nu dai decât un singur gol'. Sorin Corpodean făcea: 'Fluier sfârșitul meciului'. Țipam toți la el: 'Băăi, nu fluiera!'. La faza următoare, corner. S-au dat ăștia la o parte și Sebi Moga cu chelia ne-a dat gol. 2-2.

Deci n-aveai talentul lui Câmpeanu.
Ce să facă și Câmpeanu? Pune-te în locul lui. Tu-ți dai seama că Baloo, că așa îi ziceam, lua primă și acasă și afară? Și la victorie și la înfrângere. La Bistrița luau tot timpul primă, la fiecare meci. Erau o echipă mică, din asta trăiau.

Dar legat de Câmpeanu, a mai fost parcă un episod, erai la Dinamo atunci, venise și Lupescu.
Da, m-a prins în baie Lupescu. Eram eu și cu Costel Câmpeanu. Nu l-am văzut niciodată așa furios. Nu vrei să știi cum a făcut… Stăteam cu Baloo, eu fumam… Era înainte de meci, dar noi ne văzusem seara. Însă Ionuț nu știa.

Și ce trebuia să se întâmple?
Trebuia să câștigăm noi. Băi, și când a intrat Ionuț și ne-a văzut: 'Ce e aici, vouă nu vă e rușine?'. A început să țipe pe holuri. 'Nea Cornele, uite-i pe ăștia doi! Schimbă-l pe ăsta, dă-l afară din poartă!' 'Băi, ia vezi tu ce vorbești', m-am enervat atunci. Dar el a intrat în vestiar și a început să urle și acolo. 'Gata, eu mă las de fotbal! Nu mai am ce să caut pe aici! Uite ce face Prunea cu ăla în baie!'.

Dar a fost vreun meci în care ai jucat și ai simțit că e ceva necurat? Și să nu fi știut despre asta?
Nu cred. Dar bănuiesc că știu la ce meci te referi, la cel al naționalei cu Spania de la Euro 96. N-am simțit si să-ți spun de ce cred că nu a fost. După reacția lui Zubizarreta la final. Mi-a tras o vanilată… Nu l-am văzut niciodată așa nervos. Mă tot înjura. Că români nu știu cum… că respectul… Ce respect, mă? Ce vrea să zică ăsta? Că nu aș fi respectat ce?

S-au supărat și bulgarii atunci.
De ce? Hristo știe că am fost corecți. Eu am fost corect. Tu de ce zici asta? Că a dat gol Radu și nu prea îl pupau ăștia, nu? Dar ăla a fost unul dintre cele mai bune meciuri ale mele la echipa națională.

Unde te-ai simțit cel mai bine? La ce club în România?
Păi, am fost de câte două trei ori la fiecare echipă, m-am tot întors. Asta înseamnă că am lăsat ceva în urma mea. Am fost unul dintre cei mai iubiți jucători pe unde am fost. Lumea m-a perceput nu atât ca jucător, ci cum sunt ca persoană. Că eu mă simt bine cu toată lumea, nu contează că unul are două milioane sau altul nimic. Eu mă simt un român autentic. Și de asta lumea mă iubește pe unde mă duc.

Dar cum crezi că ești perceput din exterior? Care e imaginea pe care crezi că o lași?
Îți dau un exemplu, ce spun oamenii mai serioși. Lupescu zice: 'Bă, tu ești sănătos la cap? Te faci de râs, râde toată lumea de tine'. Dar alții îmi zic: 'Băi, dar ce te prinde, ai întinerit, zici că ai 20 de ani'. Dar eu mă simt bine, frate.

Video cu emisiunea Interviurile Digi Sport, la care invitat a fost Florin Prunea

Etichete: florin prunea , radu dragut , bogdan pop , interviu florin prunea

Urmărește știrile digisport.ro și pe Google News