Tribunalul București: "Munteanu și Mărgăritescu condamnați pentru nesinceritate"

• Premier League: Tottenham - Burnley, sâmbătă, 17:00, DGS 1

• SuperLiga: FCSB - CFR Cluj, sâmbătă, 20:00, DGS 1

Tribunalul Municipiului București a motivat decizia de condamnare în acest caz:

„Cristi Munteanu a cunoscut situaţia maşinii furate pe care dorea să o achiziţioneze, a dat dovadă de perseverenţă infracţională şi a crezut că poate scăpa cu o pedeapsă cu suspendare, motiv pentru care a dat declaraţii mincinoase la instanţă“, arată judecătorul în motivare.

Judecătorul arată că Munteanu a negat, în faţa instanţei, infracţiunile puse pe seama sa, deşi în faţa procurorului a dat o declaraţie favorabilă anchetei. „Declaraţia inculpatului în acord şi cu a celorlalţi inculpaţi este total nesinceră, urmând a fi înlăturată în totalitate, instanţa apreciind că declaraţia dată de către inculpat la 19 aprilie 2011 în faţa procurorului este cea în care inculpatul declara adevărul. Instanţa nu poate primi susţinerile inculpatului, în sensul că poliţiştii l-au ameninţat să declare, aspecte care nu corespund realităţii. Altfel vor emite ordonanţa de reţinere pentru 24 de ore şi formulează propunerea de arestare, în condiţiile în care acesta recunoaşte că a fost în prezenţa aceluiaşi apărător ales pe care l-a avut şi cu ocazia cercetării judecătoreşti şi este de neconceput şi nedovedit că un procuror ar avea curajul profesional să se prezinte în faţa unui judecător solicitând arestarea unui inculpat fără un minimum de indicii în accepţiunea art. 143 Cod procedură penală", arată magistratul în motivare.

Judecătorul a mai notat că dacă Munteanu ar fi fost total nevinovat şi dacă ar fi negat la procuror implicarea sa în faptele de care a fost acuzat, în cel mai rău caz ar fi fost reţinut doar pentru 24 de ore, iar propunerea de arestare preventivă ar fi fost respinsă.

"De fapt, inculpatul Munteanu şi inculpatul Bogdan Dreveleanu, odată văzuţi în libertate, au înţeles în mod greşit clemenţa de care a dat dovadă procurorul care nu a formulat propunere de arestare preventivă a celor doi, având în vedere sinceritatea şi colaborarea acestora cu organele de poliţie.
Ei au crezut că dacă-și vor schimba radical declaraţiile, coroborându-le astfel cu ale celorlalţi şapte inculpaţi, și mergând pe premisa că indiferent dacă recunosc sau nu faptele puse pe seama lor, în lipsa antecedentelor penale şi a limitelor de pedeapsă, vor scăpa doar cu pedepse a căror executare urmează a fi suspendată.

Ei s-au bazat și pe faptul că-n faţa instanţei de fond, cu ocazia exercitării căilor de atac (din păcate, practica judiciară susține asta), inculpaţi condamnaţi la pedepse cu executare de către instanţa de fond pot obţine reduceri de pedepse şi suspendări ale executării acestora. Asta nu face decât, ca pe viitor, apărătorii să-și încurajeze clienţii să pledeze ca nevinovați în faţa instanţei de fond“, arată judecătorul.

Magistratul mai notează că, în opinia instanţei, Munteanu a avut o viziune clară asupra "situaţiei frauduloase" a autoturismului pe care l-a cumpărat, arătând că "orice om normal cu o pregătire medie, cum este cazul inculpatului Munteanu", putea bănui că o maşină cu o valoare de piaţă de aproximativ 90.000 de euro, nu poate fi vândută după numai doi ani cu doar 31.000 de euro decât dacă este stricată major sau are probleme de natură juridică.

„Inculpatul Munteanu nu cercetează actele ce însoţesc autoturismul, nu se întâlneşte cu adevăratul proprietar, nici chiar după ce autoturismul este furat de la Bălanu, căruia îi dă o sumă imensă, de 6.000 de euro să "perfecteze actele", în condiţiile în care chiar şi Munteanu cunoaşte că preluarea unui contract de leasing se face numai cu acordul proprietarului, respectiv B.L.I.F.N SA, fiind imperios necesară prezenţa lui Munteanu la sediul proprietarului", notează judecătorul în motivarea deciziei de condamnare.

Judecătorul a mai arătat că Munteanu a dat dovadă de perseverenţă în săvârşirea faptelor de care este acuzat, în sensul că a ales să încerce şi "o a doua negociere", după ce prima nu fusese dusă la bun sfârşit, fapt ce a făcut ca şi ceilalţi inculpaţi să persiste în fapta lor.

Judecătorul a punctat mai multe detalii:

„Având în vedere...
1. ... faptul că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, atitudinea nesinceră cu ocazia cercetării judecătoreşti - în condiţiile în care în prima declaraţie dată în faţa procurorului avea să se dovedească a fi cât se poate de sinceră - a surprins.
2. ... perseverenţa sa în săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, în forma tentativei (dacă inculpatul ar fi renunţat la acel autoturism după ce prima "negociere" nu fusese dusă la bun sfârşit, automat şi obligatoriu şi ceilalţi s-ar fi desistat în săvârşirea acţiunilor ulterioare),
3. ... gradul de pericol social concret relativ ridicat al infracţiunii săvârşite de inculpat, care dovedeşte indiferenţă faţă de gravitatea infacţiunii puse pe seama sa
4. ... faptul că el este convins că datorită notorietății sale n-are cum să ajungă la închisoare şi cel mult va primi o pedeapsă cu suspendare...

instanţa apreciază că scopul preventiv şi educativ al sancţiunii ce urmează a fi aplicată inculpatului poate fi atins doar printr-o pedeapsă cu închisoarea, al cărui cuantum va fi orientat totuşi la minimum special prevăzut de lege, dar cu executarea în regim de detenţie", a mai notat judecătorul în motivare.

În dosarul privind înşelăciuni cu maşini luate în leasing, instanţa Tribunalului Bucureşti i-a condamnat pe fostul mijlocaş dinamovist Andrei Mărgăritescu pentru tăinuire şi pe fostul portar al echipei de fotbal Dinamo Cristian Munteanu pentru complicitate la tentativă de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave.
Alături de cei doi, în acest dosar a fost condamnat medicul Alexandru Magherescu, fondatorul centrului medical Doris, la şapte ani de închisoare cu executare, pentru tentativă la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave.

Fratele acestuia, Cosmin Magherescu, a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare, pentru complicitate la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave.
Totodată, instanţa i-a condamnat pe Adrian Mihai Radu la o pedeapsă de cinci ani de închisoare cu executare pentru complicitate la tentativă de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, precum şi pe soţia acestuia, Bianca Radu, la doi ani sub supraveghere pentru fapta de tăinuire.
În acelaşi dosar au fost condamnaţi şi David Rotundu, la şapte ani de închisoare pentru tentativă de complicitate la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, Cristinel Anton Enache, la şapte ani de închisoare, Cătălin Teodor Băleanu, la cinci ani de închisoare, şi Bogdan Preveleanu, la şase ani de detenţie, toţi pentru complicitate la tentativă de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave.

Instanţa a dispus confiscarea autoturismului Audi A8, proprietatea lui Alexandru Magherescu, precum şi a 15.000 de euro de la Rotundu, 8.000 de euro de la Enache, 7.000 de euro de la Băleanu şi 1.000 de euro Radu Adrian.
Magistratul Tribunalului Bucureşti a menţinut sechestrul asigurator pus pe 8.500 de lei, sumă ridicată de la Rotundu şi i-a restituit acestuia autoturismul Mercedes CL500. Totodată, instanţa a dispus restituirea autoturismului Suzuki Swift lui Attila Lukacs şi confiscarea a 1.500 de euro de la Radu şi 200 de euro de la Manole.
Decizia în acest caz nu este definitivă, putând fi atacată cu apel de părţile din dosar.

În acest dosar, procurorii l-au acuzat pe Alexandru Magherescu, fostul proprietar al unui autoturism Audi A8 care figura ca fiind furat în actele poliţiei, că i-a dat maşina, în urmă cu doi ani, fostului portar dinamovist Cristi Munteanu, pentru aproximativ 10.000 de euro. Ulterior, omul de afaceri a declarat maşina furată, pentru a încasa asigurarea pe ea.
Surse judiciare spuneau atunci că, după ce a ţinut o perioadă maşina Audi A8 luată de la Magherescu, Cristi Munteanu a reuşit, cu complicitatea unora dintre inculpaţii din acest dosar, să întocmească acte "în regulă" ale maşinii. La începutul anului 2011, Munteanu i-a vândut maşina lui Andrei Mărgăritescu.

Etichete: liga i , fotbal , mărgăritescu , babicu , cristi munteanu

Urmărește știrile digisport.ro și pe Google News