Analiza unui sezon oscilant pe Olimpico: Roma, în derivă

Abia am trecut în a doua jumătate a sezonului şi deja s-a căscat o prăpastie majoră între primele două clasate. Lupta pentru titlu se duce pe aceleaşi coordonate ca în stagiunea precedentă, cu Juventus care trebuie să gestioneze, cu calm, un avantaj care s-a mărit considerabil în ultimele 5 etape.

De la un punct, în etapa a 15-a, s-a ajuns la şapte, după prima etapă a returului. Roma pierde teren, în condiţiile în care Juventus nu face paşi greşiţi şi îşi câştigă meciurile, când cu stil, aşa cum a fost cu Verona, când cu foarte mult efort, cum a fost cu Chievo, două exemple recente. În toată această perioadă, Roma a ajuns la cinci remize în ultimele şapte partide, un parcurs care aduce mai degrabă cu al unei echipe de mijlocul ierarhiei, decât al uneia de titlu.

Roma nu mai face faţă tocmai presiunii pe care antrenorul ei a generat-o. „Meciul cu Juventus m-a făcut să înţeleg că noi vom lua titlul”, spunea francezul după partida din Piemont. Numai că „giallorossi” nu sunt deloc aproape de al 4-lea scudetto din istorie. Rudi Garcia a pariat pe o carte necâştigătoare. Procesul de „italienizare”, pe care l-a declarat încheiat l-a adus în situaţia de a nu mai fi complet conectat la nevoile echipei. Războiul mediatic cu Juventus nu putea fi câştigat de Garcia cum, de altfel, n-a reuşit nimeni să se impună într-un astfel de conflict cu gigantul din nord.

Roma s-a transformat, dintr-o echipă cu un fotbal foarte generos, într-una care, mai ales în ultima vreme, începe meciurile de la 0-1. Meciul de la Florenţa a fost al treilea la rând, după cele cu Lazio şi Palermo. Vicecampioana Italiei a salvat un punct, însă ideea de bază e aceeaşi: echipa a fost mai aproape de eşec decât de victorie. Jocul e cel care nu le dă prea mari speranţe capitolinilor. Defensiva scârţâie, indiferent de formulă. Cu Astori sau fără, cu Manolas sau Yanga-Mbiwa, cu Holebas sau Ashley Cole sau Florenzi, în locul lui Maicon sau Torosidis.

Încercări ale lui Rudi Garcia de a regăsi soliditatea unei defensive impenetrabile în perioada Benatia – Castan. Mijlocul are aceleaşi probleme. Seydou Keita a devenit, în scurtă vreme, indispensabil. Absenţa ivorianului s-a simţit în toate meciurile de când mijlocaşul a plecat la Cupa Africii. Strootman e departe de nivelul arătat in prima parte a stagiunii precedente. Jumătatea de oră din Toscana, comparată cu o evoluţie deloc entuziasmantă, dar sigură, a lui Pjanic, i-a făcut pe ziariştii de la Gazzeta dello Sport să scrie MSP – „Mai Senza Pjanic”. Bosniacul a ordonat jocul Romei, dar atât, pentru că traversează o acută lipsă de inspiraţie atunci când vine vorba de pase decisive sau goluri.

Generozitatea în efort a lui Iturbe, prestaţia bună a lui Ljajic şi viteza dată de pasele lui Totti nu au fost de ajuns. În doar trei meciuri ale acestei stagiuni vicecampioana Italiei a marcat mai mult de două goluri. Roma nu mai are acea ofensivă entuziasmantă, nu mai are agresivitatea şi forţa colectivă pe care le-a arătat în primul sezon al lui Rudi Garcia. Mecanismul s-a gripat, iar tehnicianul francez nu găseşte, deocamdată, soluţia salvatoare. Şi asta face ca misiunea lui Juventus să fie tot mai uşoară.