Încă o ”stea”! Motivarea deciziei Curții de Apel a stabilit că palmaresul Stelei e împărțit în trei

• SuperLiga: CFR Cluj - ”U” Cluj, joi, 20:30, DGS 1

• Liga 2: Poli Timișoara - Steaua, joi, 18:00, DGS 1

Rămăsese, așadar, o perioadă neatribuită, 1998 - 2003, adică din momentul în care forma de organizare a clubului a devenit o asociație non-profit, AFC Steaua București, până când clubul s-a transformat în societate pe acțiuni, cu Gigi Becali la conducere. Acum, Curtea de Apel București a oferit motivarea deciziei din finalul lunii iunie, în care atribuit și palmaresul din perioada 1998 - 2003, care nu aparține nici Clubului Sportiv al Armatei, nici FCSB-ului, ci societății AFC Steaua București.

Motivarea deciziei Curții de Apel în privința palmaresului Stelei

”În 1998, fără ca palmaresul anterior să fie transferat (în absența unui act din care să rezulte acest lucru și în considerarea puterii de lucru judecat a deciziei 3425/2014), echipa de fotbal profesionist a fost transferată și și-a continuat activitatea (obținând noi rezultate sportive și un nou palmares) unei terțe persoane – Asociația Fotbal Club Steaua, asociație cu personalitate juridică distinctă de reclamantul CSA, astfel încât această entitate este titulara dreptului la palmares pentru perioada 1998 – 2003”, se arată în motivarea deciziei, potrivit newsonline.ro.

În perioada 1998 - ianuarie 2003, echipa care juca atunci sub denumirea Steaua a câștigat o Cupă a României, în 1999, un titlu, în 2001, cu Victor Pițurcă pe banca tehnică, unicul campionat cucerit în carieră de fostul selecționer, și o Supercupă, în 2001.

În aceeași motivare, Curtea de Apel a explicat de ce AFC și FCSB nu dețin întreg palmaresul, deși au continuat și au preluat locul din Liga 1 al CSA Steaua în 1998, respectiv începutul anului 2003.

”De fapt, întreaga construcție logică a apelantei pornește de la ideea că palmaresul este unic și indivizibil, ceea ce ar justifica faptul că titularul său este entitatea care administrează echipa sportivă în prezent. Or, Curtea nu poate reține o asemenea concluzie dată fiind realitatea competițiilor sportive care se derulează succesiv, în multiple forme.

Altfel spus, întrucât lista victoriilor sportive are în mod natural o derulare cronologică, dreptul la palmares poate fi divizat în raport de fiecare competiție sportivă la care se obține o asemenea victorie și în situația sporturilor de echipă poate fi alocată atât clubului sportiv la care funcționează respectiva echipă în momentul obținerii victoriei, cât și unei anumite componențe a echipei la un anumit moment în timp. Tot pentru a justifica preluarea palmaresului, apelanta-pârâtă a susținut că transferul a fondului de comerț, reprezentat de echipa de fotbal, locul în grupe de la momentul respectiv, drepturile federative ale jucătorilor, „istoria și trecutul glorios”, include și transferul palmaresului clubului, potrivit principiului de drept „accesorium sequitur principale” (accesoriul urmează principalul).

Cu privire la acest aspect, în considerarea calificării ca drept nepatrimonial a dreptului la palmares, Curtea apreciază că acesta nu poate reprezenta un element al fondului de comerț, înțeles ca universalitate de drepturi patrimoniale afectată desfășurării unei activități profesionale. Chiar și într-o accepțiune a fondului de comerț ce ar include drepturi nepatrimoniale, în absența unei manifestări de voință decisive în acest sens (în tranzacția din 2003 menționându-se exclusiv transferul dreptului de a participa în Divizia A, drept care, deși decurge din poziția ocupată în clasamentele anterioare, este distinct de dreptul la palmares), Curtea constată că nu poate fi reținut un asemenea transfer. Nu poate fi reținută indivizibilitatea naturală invocată de apelant și nu este aplicabil în cauză principiul accesorium sequitur principale, deoarece nu se identifică un raport de accesorialitate între dreptul la palmares și elementele propuse de apelant. Astfel, poziția în clasamentele anterioare nu poate fi considerată un drept asociat, accesoriu al echipei în forma actuală, ci cel mult un accesoriu al echipei în componența de la momentul câștigării poziției în respectivul clasament.

Spre exemplu, presupunând transferul unei echipe sportive către un alt club sportiv și redenumirea acesteia, din orice motive, nu s-ar putea pretinde că palmaresul obținut sub titulatura anterioară să fie trecut sub noul nume ale actualei echipe, nefiind de conceput alterarea listei rezultatelor sportive, fie și numai în considerarea interesului general al existenței unor informații corespunzătoare realității în aceste clasamente.

O asemenea soluție nu sfidează logica, așa cum susține apelanta invocând faptul că reclamantul nu poate deține în prezent o echipă de fotbal profesionist, potrivit art. 31 din Legea nr. 69/2000, întrucât dreptul dedus judecății a fost limitat temporal prin chiar cererea de chemare în judecată până la nivelul anului 2003, iar prin soluția instanței de apel până la nivelul anului 1998, fără implicații asupra palmaresului obținut ulterior de către echipa de fotbal, funcționarea legală a reclamantului anterior anului 1998 nefiind contestată. În concluzie, pentru perioada 1947 – 1998, titularul dreptului la palmares este reclamantul CSA”, se arată în motivare.

Etichete: csa steaua , curtea de apel bucuresti , palmares steaua , afc steaua

Urmărește știrile digisport.ro și pe Google News