Kira Hagi va juca într-un film despre metodele comuniste de tortură ale "Experimentului Piteşti"

• Tenis, WTA, Eastbourne, sferturi de finală: Simona Halep - Angelique Kerber (ACUM, pe Digi Sport 1)

• Formula 1, Marele Premiu al Austriei, cursa (duminică, 30 iunie, ora 16:00, Digi Sport 1)

Kira Hagi (22 de ani) a primit unul dintre cele mai importante roluri avute până acum. Fiica lui Gică Hagi va juca în filmul "Între chin şi amin", inspirat din unul dintre cele mai negre momente din istoria României, cunoscut sub numele "Experimentul Piteşti". Filmul este regizat de Toma Enache şi va fi lansat în România anul viitor.

Filmul prezintă povestea unui tânăr compozitor, Tase Caraman, care este proaspăt logodit şi ajunge în iadul reeducării din închisoarea Piteşti. Teribilul experiment este condus de temutul Ciumău, şeful penitenciarului. Prin credinţă, Tase Caraman supravieţuieşte torturilor şi, după ce scapă cu viaţă, compune o „Odă lu Dumnezeu”, iar muzica o salvează pe logodnica lui, Lia.

"Am avut ocazia să fac parte dintr-un proiect datorită căruia simt că am crescut brusc cu 20 de ani. Este vorba despre un film care are ca temă experimentul de la Piteşti, unde s-au întâmplat lucruri atât de cumplite. Abia acum am înţeles dimensiunea acelei tragedii. Nu sunt eu foarte verbală, dar aş vrea să le mulţumesc aici regizorului, Toma Enache, şi soţiei sale, producător şi scenarist, Cătălina Enache, actorilor şi echipei care m-au făcut să mă simt pe platouri ca într-o familie", a scris Kira Hagi pe reţelele de socializare.

Atrocităţile de la Piteşti au început, potrivit istoricilor, în anul 1949 şi au durat până în 1952. Specialiştii nu pot să facă o statistică a numărului victimelor; sunt prea multe. Cert este că mulţi dintre cei aduşi la reeducare erau studenţi şi membri ai partidelor istorice, liberali sau ţărănişti. O parte dintre gardieni erau foşti legionari convertiţi la comunism. Un exemplu este Eugen Ţurcanu, legionarul care a ajuns să-şi bată cu bestialitate colegii pentru a-i face să creadă într-o ideologie pe care o respingau cu tărie.

În 1954, regimul comunist a deschis un proces împotriva deţinuţilor deveniţi torţionari. 22 dintre ei au fost condamnaţi. Trei ani mai târziu, în faţa judecătorilor regimului ajung şi şapte dintre ofiţerii care au comandat exterminarea de la Piteşti. Astăzi, închisoarea morţii este o proprietate privată. Structura ei a fost mult schimbată. Doar câteva garduri cu sârmă ghimpată mai duc cu gândul la România anilor '40.î

Penitenciarul a continuat să funcţioneze ca inchisoare de drept comun până in anul 1977, când a trecut oficial în folosinţa Trustului de Construcţii Industiale Piteşti. În anii 90', Trustul de Construcţii a fost desfiinţat, iar în urma privatizării s-au desprins mai multe companii.