Galerie Foto Cel mai greu moment, povestit de Sandra Izbașa, la 30 de ani. "Atunci nu-mi mai simțeam nimic de la bazin în jos"

• SuperLiga: Farul - Sepsi, vineri, 20:00, DGS 1

• Liga 2, play-off: Șelimbăr - Gloria Buzău, vineri, 17:00, DGS 1

Dublă campioană olimpică la ediții diferite, aur la sol (Beijing 2008) și aur la sărituri (Londra 2012), Sandra Izbașa istorisește pentru Digi Sport, în ziua în care împlinește 30 de ani, cel mai dificil moment al carierei.

Galerie Foto

Plină de grație și cu o tehnică impresionantă, Sandra Izbașa a devenit în anii 2000 un reper al gimnasticii mondiale. Într-un sport care îți solicită articulațiile și musculatura la maximum, bucureșteanca de la Steaua a dus mai departe tradiția școlii românești care a dat campioane de nota 10. 

Tonică, mereu cu un discurs pe înțelesul tuturor despre gimnastică, Sandra deține, pe lângă alte medalii importante, aur la două ediții diferite ale Jocurilor Olimpice, dar și bronz cu echipa, la JO 2008, respectiv JO 2012, performanțe care scot în evidență caracterul tare și longevitatea unei sportive într-o disciplină care nu are milă de exponentele sale. 

Digi Sport a provocat-o pe Sandra Izbașa la un exercițiu pe melodia ei favorită, Pink Floyd - Shine On You, Crazy Diamond, hitul care i-a învăluit evoluția de la sol, la Londra 2012. "Melodia a fost aleasă de coregrafa Adriana Pop și, după mult timp, am înțeles că a fost cel mai impresionant sol de la acea ediție", deschide Sandra o ferestruică spre anul 2012. 

Sandra își lăsase zâmbetul ei unic, ca o amprentă digitală specifică ei, și adoptase o mină dură. Ce se întâmplase de fapt? 

"A fost un sol elegant în care am pus foarte multă pasiune și ore multe de muncă. Da, știu că aveam o privire dură, dar nu era așa.

Doar dădeam acea impresie că aș transmite imaginea unei fete dure, dar acela era momentul în care mă concentram să fac față cu brio, mai ales în fața arbitrelor.

Era un sol în care nu puteai să zambesti, era un sol de suflet pe care-l simți, toată lumea stătea, trebuia sa interpretez acea melodie mi-a ieșit aproape de perfecțiune.

Mereu îmi face plăcere, mai scap și câte o lacrimă", continuă dubla campioană olimpică. 

Pentru Sandra, Londra a fost cea de-a doua ediție a carierei, dar și ultima. Încă parcă o mai bântuie gândul că ar fi putut cuceri două medalii de aur. Solul său era unul perfect, lucrat cu minuțiozitate, în antrenamente chinuitoare. Luase aur cu patru ani înainte, sub comanda lui Nicolae Forminte.

"Întotdeauna se poate și mai bine. Îmi pare rău pentru solul din finală pentru că puteam să urc pe podium, dar m-am mulțumit cu locul 1 de la sărituri.

După acea finală de la sărituri, n-am mai putut să mănânc, să beau, foarte greu mă hidratam.

Nu înghițeam absolut nimic, nici măcar toate pastilele. Și, în momentul finalei de la sol, mi s-au blocat picioarele, nu mai mergeau și am plecat pe ultima diagonală doar când am auzit acel beep. Și mi-am zis că nu trebuie să rămân în colt și am plecat, dar eu nu-mi mai simțeam nimic de la bazin în jos", mai face Izbașa o incursiune prin O2 Arena din Londra. 

Sandra încheia finala de la sol în afara podiumului, pe locul 8, dar își lua din nou o felie de glorie, după o nouă evoluție încheiată, per total, cu aur la sărituri și bronz pe echipe, alături de lotul condus de tandemul Bellu - Bitang.

"Acel episod de la sol a fost cel mai greu moment, dar l-am depășit. Ce să fac!? Să-mi plâng în pumni? Și m-am mulțumit și m-am legat de medalia de aur de la sărituri", mai spune Sandra. 

Aurul de la sărituri a venit după o strategie pusă la punct de antrenorii Bellu și Bitang. 

"A fost un aparat pe care l-am antrenat doar 2 ani de azile, nu era aparatul meu preferat, cum nici paralele nu erau, dar dânșii mi-au descoperit acest talent și au insistat să merg pe două finale.

Din doi iepuri am prins unul, au valorificat această calitate a mea", încheie Sandra Izbașa. 

Antrenorii identifică de multe ori calitățile pe care un sportiv nu le poate detecta singur. Așa s-a întâmplat și cu Sandra, la sărituri. Antrenorii care au avut câte o picătură de merit în toată cariera gimnastei au reușit să scoată tot ce e mai bun dintr-o sportivă care a excelat în carieră, dar care impresionează și acum prin tot ce face. 

Etichete: sandra izbasa , sandra izbasa 30 de ani

Urmărește știrile digisport.ro și pe Google News