Doi ani, după primii o sută

Cum trece timpul! Un an, zece, o sută! O finală, una singură. Nu mai e nimeni în viaţă dintre cei care au văzut-o, să o povestească. Dale Smith, primarul, nu-şi mai încape în sacoul un pic demodat: “Străbunicul şi bunicul au fost acolo!” Hmmmm….asta înseamnă că Dion, nepotul de 13 ani, trebuie să se laude puştilor din cartier cam aşa: “Străstrăstră bunicul meu a văzut acel meci!” Asta dacă nu se încurcă la numărătoare generaţiilor.

 O fotografie veche de 102 ani e singura amintire cu imagini. Portarul, Mark Mellors, poartă o helancă cu guler înalt. Jimmy Speirs, care era scoţian, s-a dus voluntar pe front, în Regimentul de munteni al Reginei, şi a murit laYpres, în Belgia, în 1917. În poză stă pe un scaun cu spătarul întors. În finala rejucată pe Old Trafford, pe 26 aprilie, a marcat cu capul, în minutul 15, golul victoriei. Era căpitanul echipei şi lui i-au dat la final trofeul.

 O sută de ani şi-ncă doi în plus. Lindsay Lomas are doar 37 şi e directoare la una dintre şcolile primare dinBradford. A cumpărat de la magazinul clubului două tricouri, unul pentru ea şi altul pentru tatăl ei. Fratele mai mare, Tony, şi cei doi fii ai lui, au deja tricouri. Şcoala pe care o conduce e la jumătatea drumului între Bradford şi cele mai mari rivale, Halifax şi Huddersfield. Vin copii şi de acolo, dar de cinci săptămâni clasele şi holurile sunt decorate în bordo şi galben, culorile echipei ei de suflet. Şi nimeni nu contestă asta.

Doi ani, după primii o sută. Şi 17 000 de kilometri. Nici nu mai contează cum a ajuns David Bowers tocmai la Melbourne, după ce se născuse la Bradford. Are trei copii frumoşi, o soţie plină de grijile casei şi-o pasiune deloc înţeleasă de prietenii australieni pentru Bradford City, o echipă din liga a patra engleză, al cărei stadion e la 17 000 de kilometri distanţă! S-a trezit la 5 dimineaţa să vadă semifinala cu Aston Villa, iar la serviciu s-a dus fericit ca în zilele când i se născuseră copiii. Dar până seara nu reuşise să o convingă pe doamna Bowers să-l lase să zboare în Anglia, pentru finala de pe Wembley.

I-a smuls totuşi o promisiune. A scris pe un carton un anunţ în care zicea că dacă strânge un million de like-uri pe facebook, soţia îl lasă să plece la meci. S-a pozat cu cartonul şi l-a postat pe facebook. Doamna Bowers n-a crezut că un million de oameni îl vor ajuta, dar nici n-a dorit s-o comenteze lumea că n-are suflet bun. Aşa că şi-a dat acordul înainte să se strângă milionul. Şi David şi-a cumpărat biletul pentru finală, pentru avion şi s-a învoit de la muncă. Duminică va fi pe Wembley.

O sută doi ani, cât să nu mai ţină nimeni minte. Bordo şi galben. Precum o robă budistă, un echipament de fotbal. Dalai Lama, care e al 14-lea, are un astfel de echipament. E tricoul lui Bradford, cu numărul 14, întâmplător culorile fiind similare cu cele ale robelor călugărilor budiști. L-a primit anul trecut, iar anul acesta, după calificarea în finală, a transmis o binecuvântare.

Şi acum, datele celor 102 ani. În 1911, Bradford City cucerea Cupa Angliei după o finală rejucată cu Newcastle, 0-0 în primul meci, 1-0 în al doilea. E singurul trofeu cucerit vreodată de echipa aceasta care a petrecut doar doi ani în prima ligă engleză. Acum joacă în a patra divizie, după ce în ultimii 10 ani a trecut de două ori prin situaţia de administrare specială, din cauza problemelor financiare.

Ca să ajungă în finala Cupei Ligii, de duminică, de pe Wembley, a eliminat, printre altele, trei echipe din Premier League: Aston Villa, Arsenal şi Wigan. Şi e prima formaţie din liga a patra care dispută ultimul act, în istoria competiţiei. A mai fost o singură dată în Templul fotbalului, acum vreo 20 de ani, când a jucat un baraj de promovare în divizia a treia.

Duminică, la Bradford va fi oricum sărbătoare. Finala Cupei Ligii în Anglia se joacă de la ora 18:00, contra lui Swansea, iar meciul va fi transmis în direct de Digi Sport 2.