Tenisul fără neţ

Federaţia Internaţională de Tenis este o instituţie foarte perseverentă. Nu lasă de la ea nici măcar atunci când e vorba de ideile mai puţin strălucite. Timp de un deceniu a încercat să implementeze regula jocului fără neţ, dar s-a lovit mereu de refuzul elegant al jucătorilor.

Elegant până într-o zi din 1999, când marile figuri ale sportului cu racheta din acea perioadă au lăsat curtoazia la o parte şi au dat cărţile pe faţă. Fiecare a caracterizat succint, dar dureros pentru federaţie, ceea ce cred despre schimbarea propusă: Pete Sampras - "e ridicol", Andre Agassi - "e horror", Boris Becker - "e cel puţin o măsură neinspirată", Steffi Graf - "un lucru stupid".

Jucătorii au ameninţat că nu se vor prezenta la următoarea ediţie de la Australian Open, în cazul în care regula se va pune în aplicare, iar oficialii au fost obligaţi să facă un pas în spate.

La mai bine de un deceniu de la acea întâmplare, federalii au pus din nou pe masa negocierilor schimbarea regulii. În esenţă, jocul ar suferi modificări într-un singur aspect: la serviciu.

În prezent, în timpul punctului, dacă mingea loveşte fileul şi cade în terenul advers, se continuă jocul. În cazul în care acest lucru se întâmplă direct din serviciu, jucătorul care serveşte repetă punctul. Aşa a fost dintotdeauna. Dar acum a fost pus în funcţiune un plan-hibrid.

Federaţia Internaţională a aprobat schimbarea regulamentului şi introducerea regulii "no let" în toate turneele masculine de rang Challenger, care se dispută până la finalul lunii martie. După aceea, se vor asculta părerile celor implicaţi, iar dacă se va ajunge la un consens, federalii vor implementa multdorita schimbare la nivel global.

Motivaţia ar consta în efectele care vor fi aduse "sportului alb": spectaculozitate şi scurtarea meciurilor. Cu toate acestea, niciuna dintre cele două teorii nu se verifică. Am văzut meciuri în care funcţionează regula "no let", iar reacţiile sunt împărţite: frustrare pentru jucători (de cele mai multe ori pentru cel aflat la primire) şi valuri mexicane în tribune, o fericire tâmpă, inexplicabilă.

În astfel de momente, sportivii nici nu mai ştiu cum să se comporte, unii râd, alţii sparg rachete de supărare sau mai au puţin şi se răzbună pe cei din tribune care nu înţeleg "drama" prin care trec. Imaginaţi-vă o minge de meci salvată printr-o servă cu neţul...

Spectacol o fi în tribune, dar numai în pielea jucătorului care e la primire să nu fii. Iar legat de rapiditate, studiile arată că în medie se loveşte în timpul unui meci de 4-5 ori fileul direct din serviciu. Asta înseamnă o prelungire cu maxim trei minute durata unui meci. Deci care e graba? Care sunt motivaţiile?

Deoarece nu participă la turnee de categorie inferioară, primii jucători din lume nu au apucat să se confrunte cu noua regulă. Nadal şi Djokovic au fost extrem de vocali după ce au pierdut pe zgura albastră a lui Ion Ţiriac de la Madrid, iar competiţia revine din 2013 pe suprafaţa sa originală. Oare jucătorii se vor comporta la fel şi de această dată? Mai avem câteva săptămâni şi vom afla.