Natural sau naturalizat?

            România a ratat medalia de aur la Campionatul European de tenis de masă pe echipe feminin pierzând finala în faţa echipei chineze a…Germaniei, care avea în componenţă 3 sportive asiatice naturalizate.  Fetele au plâns toată noaptea după înfrângere pentru că îşi doreau foarte mult medaliile de aur, dar au luat, pentru a 3-a oară consecutiv, doar argintul.

            Fetele sunt supărate, şi pe bună dreptate, dar pe cine? Pe ele? N-au de ce. Tot ce au avut natural European în faţă au învins. Pe Germania sau Uniunea Europeană care permite astfel de practici? Mai degrabă. Cui foloseşte însă acest rezultat mincinos? Politicii…?

            Aşa s-a întâmplat şi în fotbal când mai mult de jumătate din naţionala Germaniei nu ştia imnul pentru că de fapt jucătorii erau născuţi în alte ţări şi …naturalizaţi. Se poate întâmpla în unele ţări, foste imperii cu multe colonii, să importe material uman inteligent şi eventual mai ieftin din fostele teritorii care le-au aparţinut cândva, dar ceea ce se întâmplă acum în mai multe ţări, şi nu numai europene, de a naturaliza sportivi din alte ţări pentru a-şi crește nenatural numărul de medalii în sport este un pic cam mult.

            Ţările puternice, economic şi financiar, atrag oameni competenţi, iar noi, deocamdată, doar exportăm. Antrenori de gimnastică, fotbal dar şi din multe alte sporturi .

            Pentru că multe familii de români au plecat în special în Spania şi Italia, o să râvnim şi noi în curând după medaliile caştigate de sportivi cu nume româneşti, dar care s-au naturalizat în ţările respective în care părinţii lor s-au stabilit definitiv.

            De aceea întreb şi eu şi poate găsim răspunsul împreună:

Este normal ca doar pentru a creşte artificial performanţa unei ţări să se naturalizeze sportivi gata formaţi?