Argentina 

Selecţionata "pumelor" este favorita mea dintotdeauna la un turneu final. Am simţit de la prima vedere o atracţie irezistibilă pentru tricourile dungate, alb-bleu, iar de-a lungul timpului fotbaliştii produşi de această ţară mi-au bucurat cel mai mult privirea. Dacă urmăresc cu pasiune un turneu final, o fac şi datorită acestei echipe.

Înainte să văd primele imagini cu jucătorii argentinieni, nume ca Mario Kempes, Passarella sau Ardiles mi-au sunat nemaipomenit de bine. Dar, probabil, cea mai mare influenţă asupra mea a avut-o marele Diego Maradona. Primul mondial de la care am amintiri este cel mexican, din 1986, la care Diego a strălucit.

Prestaţiile sale magice, care i-au adus Argentinei al doilea titlu mondial, au fost ca un magnet. I-am reţinut, totodată, şi pe un Buruchaga, Valdano, Batista sau Pumpido. Pe atunci nu vedeam imagini din alte campionate şi a trebuit să aştept 4 ani, pentru a-l vedea din nou pe Maradona şi a sa echipă naţională la Coppa del Mondo. Nu m-a dezamăgit, iar faza creată la golul lui Caniggia, în meciul cu Brazilia mi-a rămas în memorie. Recent, am descoperit şi imnul care i-a fost compus şi pe care-l consider, însoţit de imaginile adecvate, unul dintre cele mai impresionante din cîte am ascultat.

Odată cu accesul la imagini, am descoperit că cea mai frumoasă atmosferă la un meci de fotbal este pe stadioanele din Argentina. I-am îndrăgit apoi pe Redondo şi Batistuta în '94, când au avut ghinionul să dea peste ai noştri în optimi. Unul dintre cei mai buni mijlocaşi centrali pe care i-am văzut vreodată, alături de unul dintre cei mai mari atacanţi. Nu am fost impresionat de niciunul dintre „noii” Maradona, fie că a fost Ortega, Gallardo sau D`Alessandro, dar am continuat să sper că voi mai vedea Argentina în posesia trofeului.

Acum, în Brazilia, s-ar putea să am această ocazie. Nu, nu sunt un fan al lui Messi. Jucătorul care mă încântă şi mă face să strig de bucurie este Angel Di Maria. Partidele pe care acesta le-a făcut în această primăvară, cu Barcelona, pe Bernabeu, şi Atletico, în finala Ligii Campionilor, mi le voi aminti toată viaţa. Este fotbalistul care driblează cel mai bine în acest moment şi care ar merita să fie apreciat mai mult.

La acest turneu final, "pumele" pot desfăşura o forţă ofensivă impresionantă, şi, dacă Messi se va trezi din letargie, consider că vor fi de neoprit. Di Maria, Messi, Aguero, Higuain, Palacio, Lavezzi sau Alvarez. O cavalerie uşoară care poate câştiga asaltul final.