Plusul care e de fapt minus

După cum bine ştim, Horia Tecău şi-a schimbat partenerul în finalul sezonului precedent. Un an cu bune şi cu rele, cu frustrarea celui de-al treilea Wimbledon ratat la mustaţă. După despărţirea de Lindstedt, românul avea nevoie de un upgrade alături de el. Iar din păcate, acesta nu a venit prin cooptarea lui Max Mirnyi.

Parteneriatul cu celebrul jucător bielorus dădea speranţe. Iubitorii tenisului  din România şi implicit susţinătorii lui Tecău visau la un turneu de Grand Slam câştigat de compatriotul nostru. Sau măcar la prezenţe constante în fazele înaintate. Însă până acum evoluţia noului cuplu ilustrează perfect un proverb românesc: "La pomul lăudat să nu te duci cu sacul." Bielorusul cu un CV impresionant, ajuns la 35 de ani, nu mai sperie pe nimeni. În comparaţie cu colegii lui de generaţie - Nenad Zimonjic, Mahesh Bhupathi sau chiar Robert Lindstedt - "Bestia" nu se mai face remarcat prin rezultate.

Alături de Mirnyi, Horia nu şi-a adjudecat încă niciun trofeu în 2013. Nici raportul victorii/înfrângeri nu este unul spectaculos - 7-4. Cei doi au atins doar două finale, la turnee de categorie mică - Sydney şi Delray Beach. Cu toate că a anunţat că nu va participa decât la turnee de categorie superioară (minim ATP 500), bielorusul s-a afişat la competiţia americană, în loc să meargă la Dubai, spre exemplu, unde participau toate cuplurile tari. Horia şi Max au fost favoriţii principali, iar motivul înscrierii în acest turneu pare să fi fost dorinţa de a pune mâna pe un trofeu nu foarte important, dar care să sporească încrederea noului team.

Din păcate pentru cei doi, norocul nu le-a surâs nici de această dată. Poziţia lui Horia din clasamente are de suferit, iar dacă rezultatele sale vor continua în acest ritm, riscă să iasă din top 20. De cealaltă parte, fostul său coleg o duce mult mai bine. Precum am prevăzut într-un material din luna noiembrie, Lindstedt a fost mult mai câştigat decât Horia în urma despărţirii. Suedezul s-a calificat în finala ultimelor două turnee la care a luat startul şi a câştigat una dintre ele (Rotterdam şi Dubai). Iar acestea au fost de categorie superioară celor la care a luat startul Tecău: ATP 500. Jocul nordicului alături de un alt "veteran", Nenad Zimonjic (36 de ani), are o altă alură, o altă forţă şi totodată alte rezultate. De acest lucru avea nevoie Horia. De un jucător care să îl ajute să urce, să îmbine experienţa sa cu elanul jucătorului român.

Urmează cele două turnee importante de Masters - Indian Wells şi Miami, la care Mirnyi şi Tecău sunt obligaţi să obţină rezultate extraordinare. În caz contrar, e destul de greu de crezut că acestea vor apărea în perioada cea mai puţin fastă dintr-un an pentru jucătorul nostru - cea a Mastersurilor pe zgură şi a Roland Garros-ului. Românul a avut rar parcursuri încununate de succes la aceste competiţii, iar cu un moral afectat de ratările începutului de an, e greu de crezut că acestea vor veni în 2013.

Aşadar urmează exemenele decisive pentru Horia şi Max. Pe care dacă le pică împreună, ar trebui să ia în considerare, cel puţin pentru moment, o separare a drumurilor.